Ministerul Afacerilor Interne ar putea avea cea mai mare reorganizare din ultimele decenii. Programul de Guvernare 2026–2028 propune ca Poliția Română, Poliția de Frontieră și componenta operativă a Inspectoratului General pentru Imigrări să fie unite treptat într-o singură structură națională de aplicare a legii. Documentul mută și atribuțiile de ordine și siguranță publică ale Poliției Locale. Dacă propunerea se aplică, se schimbă nu doar organigrama, ci și răspunsul la o întrebare simplă pentru orice cetățean: cine răspunde, concret, de siguranța lui.
Ideea nu vine din senin. De când România a intrat complet în Schengen, controalele la frontierele interne au dispărut, iar granița cu Ungaria și Bulgaria nu mai cere aceleași efective. Tot mai multe misiuni ale polițiștilor de frontieră seamănă cu cele ale colegilor din Poliția Română: combaterea migrației ilegale, a traficului și a criminalității transfrontaliere. Același lucru se întâmplă cu partea operativă a Imigrărilor. Trei instituții cu structuri de comandă, logistică și sedii separate fac, pe alocuri, aceeași muncă. Guvernul vede aici o sursă de eficiență, iar în contextul presiunii pe buget argumentul are greutate.
Cuvântul-cheie din program este „etapizată”. O asemenea fuziune nu se face printr-un singur act normativ. Trebuie armonizate statute profesionale, grade, sisteme de salarizare și lanțuri de comandă, iar sindicatele din MAI vor avea aproape sigur ceva de spus. Mai e un risc: partea de frontieră externă, adică granița cu Ucraina, Republica Moldova și Serbia, rămâne frontieră a Uniunii Europene și are obligații stricte față de Bruxelles și Frontex. Orice reorganizare va trebui să arate că nu slăbește tocmai acest segment.
Cea mai sensibilă parte pentru comunități este cea legată de Poliția Locală. Primăriile au construit în ultimii ani aceste structuri ca pe un instrument propriu de ordine publică. Scoaterea atribuțiilor de ordine și siguranță din mâna lor ar muta controlul de la autoritățile locale spre un sistem centralizat. Pentru orașe din județul Alba, precum Alba Iulia, Sebeș sau Aiud, unde polițiștii locali patrulează zilnic centrele și cartierele, schimbarea s-ar simți direct pe stradă. Rămâne de văzut ce vor spune primarii, pentru că mulți dintre ei au investit bani din bugetul local în oameni, mașini și sisteme de supraveghere.
Deocamdată e vorba de un angajament politic, nu de o lege. Între program și aplicare urmează proiecte normative, dezbateri publice și votul Parlamentului. Pe drum, calendarul și forma finală a reformei se pot schimba substanțial.
Sursă text și foto: Alba24 — articolul original