O fostă consilieră a lui Marian Neacșu încasează 60.000 de lei brut pe lună din două consilii de administrație ale statului, deși e pensionară din 2018. În același timp, un inginer de 77 de ani a fost numit din nou director la Avioane SA Craiova. Cele două cazuri apar într-o analiză G4Media făcută pe datele publice de pe guvernanta.gov.ro. Analiza arată că guvernanța corporativă din companiile de stat, gândită tocmai pentru profesionalizarea conducerilor, rămâne în practică un loc bine plătit pentru oameni cu legături politice sau administrative, inclusiv pentru cei care ar trebui să fie deja retrași din activitate.
Cel mai clar exemplu este Constanța Coman, care are 70 de ani. Din 2024 are două contracte de mandat pe câte patru ani, ambele în comitetele de audit ale consiliilor de administrație. Primul e la Compania Națională Loteria Română, al doilea la Romatsa, regia care administrează traficul aerian. Cele două poziții îi aduc împreună 60.000 de lei brut lunar. Tot ea a precizat, într-o declarație de avere depusă la Compania Municipală Protecție Civilă și Voluntariat București, că este pensionară din 2018.
Și-a început cariera în 1980, ca economist la Fabrica de Rulmenți din Alexandria. După Revoluție a trecut o perioadă prin mediul privat. Între 2001 și 2006 a condus diverse compartimente la Direcția Finanțelor Publice Teleorman, apoi s-a mutat la Ministerul Finanțelor, unde din 2011 a fost director de direcție. Din acel moment a trecut aproape fără pauză prin structuri ale statului. În 2016 a intrat în Consiliul de Administrație al Companiei Aeroporturi București. Din 2017 a lucrat la una dintre companiile municipale înființate în mandatul Gabrielei Firea, unde a ajuns director economic. În 2022, Marian Neacșu, pe atunci șeful Secretariatului General al Guvernului condus de Nicolae Ciucă, a adus-o la Guvern ca și consilieră și membră a unității care monitorizează reformele și investițiile din PNRR. În paralel a fost auditor la Compania Municipală Imobiliară București. Între mai 2023 și iunie 2024 a fost și în comitetul de audit al Piscicola Călărași SA.
Declarația de avere din 2025 arată o familie înstărită. Soții Coman au un teren agricol în comuna Storobăneasa, două apartamente de câte 42 m² în București, cumpărate în 2007, și un apartament de 150 m², cumpărat în 2009. Mai au bijuterii evaluate la 5.000 de euro și în jur de 86.000 de lei și 20.000 de euro în conturi. Pentru 2024, familia a declarat venituri nete de 304.882 de lei. Cea mai mare parte vine de la Constanța Coman: 136.230 de lei din expertiză contabilă și audit financiar, 24.881 de lei salariu de la compania imobiliară a Capitalei, 7.543 de lei de la Piscicola și o pensie de aproape 75.000 de lei pe an. Veniturile din cele două mandate obținute în 2024 nu apar încă integral în această declarație. Asta înseamnă că în anul următor câștigurile ei vor fi mult mai mari.
Al doilea caz e diferit ca profil, dar ridică aceeași întrebare. Mișa Popic a fost numit din nou, în iunie 2026, director al Avioane SA Craiova. Spre deosebire de Coman, el vine din industria pe care o conduce. A absolvit Politehnica din București în 1972 și și-a luat doctoratul la Academia Tehnică Militară în 1978. A lucrat decenii întregi în companiile de stat din aeronautică și apărare și, lucru rar pe atunci, a făcut mai multe stagii de specializare în Marea Britanie în plin comunism. Se declară neafiliat politic. Faptul că statul a reînnoit încrederea într-un manager de 77 de ani, tocmai când industria de apărare ar trebui să primească bani și proiecte noi, spune multe despre cât de puțini oameni pregătiți au ajuns în zona asta în ultimii 30 de ani.
Tema nu e nouă, dar momentul face ca aceste cazuri să atragă atenția. Cumulul dintre pensie și veniturile de la stat revine periodic în dezbatere, mai ales când guvernele caută economii bugetare și le cer sacrificii angajaților din sectorul public. Legal, cele două situații par să nu aibă nicio problemă. Politic însă, e greu de explicat de ce aceleași nume apar în consilii de administrație succesive, indiferent de guvern. Datele de pe guvernanta.gov.ro sunt publice. Rămâne de văzut dacă Guvernul și ministerele care numesc acești oameni le vor și citi.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original