Românii cu credite în lei la dobândă variabilă se pregătesc de rate mai mari. Dobânzile interbancare au urcat într-o singură săptămână cu peste o zecime de punct procentual. Motivul ține în mare parte de stat: are nevoie de foarte mulți bani, iar băncile și investitorii cer un preț tot mai mare ca să-i împrumute. Tensiunea se vede deodată pe piața monetară, la bursă și pe cursul valutar, iar leul a ajuns foarte aproape de cel mai slab nivel din istorie față de euro.
Luni, ROBOR la trei luni a rămas la 5,97%, nivelul fixat la finalul săptămânii trecute. La începutul acelei săptămâni era 5,84%. Acest indice contează pentru majoritatea creditelor în lei luate înainte de mai 2019. ROBOR la șase luni, folosit la calculul ratelor ipotecare, a urcat de la 6,03% la 6,04%, de la 5,92% cu o săptămână în urmă. Indicele la 12 luni s-a oprit la 6,09%, față de 5,98%. Diferențele par mici, dar se adaugă direct la costul lunar al împrumutului. Toți cei trei indici sunt acum în jurul pragului de 6%, așa că debitorii au puține motive să spere la rate mai mici în lunile următoare.
În spatele acestor cifre stă nevoia de finanțare a statului. Anul acesta, Ministerul Finanțelor trebuie să ia de pe piața locală aproximativ 160–170 de miliarde de lei. Se pot adăuga circa 10 miliarde de euro din emisiuni externe. În primele opt luni, deficitul bugetar a ajuns la aproape 59,5 miliarde de lei, adică 2,89% din PIB. E mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025, dar tot cere împrumuturi masive. Pe piețele externe, România plătește deja randamente de 7,54–7,70% la obligațiunile pe 10 ani, în funcție de momentul emisiunii. Când statul se împrumută atât de scump, băncile nu au motive să ofere lei mai ieftin pe piața interbancară.
Ultima licitație de titluri de stat din septembrie a arătat că apetitul investitorilor scade. Pentru emisiunea cu scadența în iulie 2040, Trezoreria a programat 500 de milioane de lei. Ofertele de cumpărare au însumat doar aproximativ 642 de milioane de lei, iar statul a atras 355 de milioane, la o dobândă medie anuală de 7,49%. Suma poate crește marți, printr-o licitație suplimentară. Totuși, faptul că Finanțele au luat mai puțin decât au cerut, deși au plătit aproape 7,5% pe an, spune multe despre cât de greu se finanțează statul acum.
Nervozitatea s-a văzut și pe Bursa de Valori București, unde indicele BET a scăzut cu 2%, și pe piața valutară. La începutul săptămânii, euro s-a tranzacționat între 5,272 și 5,2806 lei. Cursul BNR a urcat de la 5,2718 la 5,2786 lei, la doar două zecimi de ban de recordul de 5,2788 lei atins miercurea trecută. Nici analiștii nu cred că leul se va aprecia. Majoritatea celor chestionați în sondajul lunar CFA România se așteaptă la o depreciere. În medie, ei văd euro la 5,3122 lei peste șase luni și la 5,3628 lei peste un an. Pentru cei cu venituri în lei și datorii sau cheltuieli în euro, asta înseamnă încă o presiune în plus.
Dolarul s-a scumpit, în condițiile în care euro a coborât la 1,1366–1,1391 dolari. Cursul oficial a crescut de la 4,6289 la 4,6397 lei, față de 4,5867 lei lunea trecută. Francul elvețian s-a mișcat în sens invers: banca centrală a Elveției a păstrat dobânda de referință la 0%, iar cursul a scăzut la 5,5823 lei, de la 5,6205 lei la mijlocul săptămânii trecute. Aurul s-a ieftinit și el. Uncia a coborât la 4.280 de dolari în timpul nopții, pe piața asiatică, și la 4.140 de dolari pe cea europeană. Gramul de aur a scăzut astfel de la 638,7919 lei la 619,8097 lei, după ce cu o săptămână în urmă ajunsese la 640,8715 lei.
Sursă text și foto: InfoMureș — articolul original