Președintele Nicușor Dan a legat, luni, aniversarea a 70 de ani de la aderarea României la UNESCO de una dintre cele mai presante dezbateri ale momentului: ce loc mai are educația într-o lume tot mai modelată de inteligența artificială. Într-un mesaj adresat participanților la „Gala UNESCO 70 România”, șeful statului a spus că tehnologia trebuie pusă în slujba omului și că educația trebuie să rămână un drept și un bun comun al umanității. Nu a vorbit el însuși la gală. Textul a fost citit de consilierul prezidențial pentru Educație și Cercetare, Valentin-Sorin Costreie.
Potrivit președintelui, în era inteligenței artificiale rolul educației „capătă noi valențe”. El a invocat pozițiile recente ale UNESCO, care insistă pe o educație ce cultivă gândirea critică, autonomia și responsabilitatea. Poziția nu este nouă la nivel internațional: organizația a publicat în ultimii ani recomandări privind folosirea AI generative în școli și a cerut guvernelor să reglementeze aceste instrumente înainte ca ele să ajungă, necontrolat, în sălile de clasă. Pentru România, unde dezbaterea despre reforma educației și despre digitalizarea școlii este departe de a fi încheiată, mesajul are și o componentă internă. Rămâne însă de văzut dacă principiile vor ajunge în politici concrete sau vor rămâne formule de discurs aniversar.
Nicușor Dan a adus în discuție și o altă utilizare a noilor tehnologii, mai puțin controversată: cercetarea, protejarea și transmiterea patrimoniului cultural. Condiția pusă de președinte este ca acestea să fie folosite cu respect pentru autenticitatea și semnificația bunurilor culturale. Lista pe care a enumerat-o arată cât de variat este patrimoniul românesc recunoscut internațional: Delta Dunării, Ansamblul monumental de la Târgu Jiu, Doina, Cămașa cu altiță și Cobza. Recunoașterea „ne onorează, dar ne și obligă”, a spus el, adică patrimoniul trebuie păstrat, promovat și lăsat mai departe generațiilor următoare.
Mesajul a insistat pe o idee pe care UNESCO o promovează tot mai des în ultimii ani, și anume implicarea comunităților locale și a tinerilor în protejarea patrimoniului. În viziunea președintelui, instituțiile nu sunt suficiente. Patrimoniul se păstrează cu adevărat atunci când comunitățile îl respectă și și-l asumă, iar tinerii îl văd ca pe o parte vie a propriului viitor. Observația are acoperire în realitate: multe dintre elementele de patrimoniu imaterial, de la meșteșuguri la tradiții muzicale, depind aproape exclusiv de oamenii care le mai practică.
Șeful statului a amintit că, acum șapte decenii, România se alătura unui proiect construit pe convingerea că pacea se clădește prin educație, știință, cultură și cooperare. În opinia sa, această alegere obligă astăzi nu doar la rememorarea principiilor fondatoare, ci mai ales la continuarea lor. Președintele a mai spus că prezența României în UNESCO a crescut și s-a diversificat constant. Dincolo de reprezentarea instituțională, țara are acum o rețea amplă de inițiative și instituții afiliate organizației, inclusiv școli asociate. Gala face parte din programul „UNESCO 70 România – Celebrăm trecutul, construim împreună viitorul”.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original