Washingtonul le spune investitorilor americani că România le primește banii cu brațele deschise, dar nu le poate garanta ce reguli vor fi în vigoare peste câțiva ani. Asta e concluzia raportului „Starea climatului investițional din România 2026”, publicat de Departamentul de Stat al SUA. Documentul nu ocolește problemele: corupție, inflație ridicată, un deficit bugetar foarte mare și o birocrație care nu dispare. Totuși, autorii descriu o economie deschisă capitalului străin, care se apropie de media europeană la venituri și productivitate. Principalul risc nu ar fi accesul pe piață, ci lipsa de predictibilitate.
Pe hârtie, cadrul legal arată foarte bine. Investitorii străini au tratament național, acces liber pe piața internă și pot participa la privatizări. Raportul spune explicit că nu există restricții privind participarea capitalului străin în companiile românești. O firmă poate fi deținută integral de străini, iar după plata taxelor profitul poate fi convertit și repatriat în proporție de 100%. Lista argumentelor include 19 milioane de consumatori, o forță de muncă destul de bine pregătită și cu salarii competitive, poziția strategică a țării și resursele naturale. Pentru companiile americane sunt recomandate mai multe sectoare: IT, industria auto, telecomunicațiile, energia, apărarea, producția, industria alimentară, sănătatea, bunurile de consum, asigurările și băncile. Raportul amintește și de Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE), înființată în 2023 ca principal punct de contact între investitori și stat.
Problemele apar când autorii trec de la lege la felul în care este aplicată. Ideea că lipsa de predictibilitate legislativă și de reglementare, împreună cu o capacitate instituțională slabă, afectează climatul investițional apare în mai multe capitole. Exemplul principal este energia, un domeniu lovit des de schimbări legislative și fiscale neanunțate: impozitarea profiturilor excepționale, plafonarea prețurilor la electricitate și gaze și taxa specială pe construcții, care s-a modificat într-un ritm foarte rapid. Departamentul de Stat notează că multe dintre aceste măsuri au fost adoptate cu „consultări publice anemice” și cu studii de impact la fel de sumare.
Este poate cea mai incomodă parte a raportului pentru Guvern. Legea cere consultarea mediului privat și un termen de 30 de zile pentru observații, însă autoritățile, scriu americanii, „ocolesc în mod regulat” aceste prevederi. Raportul citează și Comisia Europeană, care a avertizat la rândul ei că schimbările dese ale regimului fiscal și de reglementare pot descuraja investițiile. Atunci când Washingtonul și Bruxelles-ul spun același lucru, nu mai e vorba de o simplă nemulțumire a câtorva companii.
Raportul leagă aceste observații și de situația macroeconomică. Vulnerabilitatea pe care o subliniază sunt „deficitele gemene”, adică deficitul bugetar și cel de cont curent. Cât timp statul trebuie să caute rapid bani pentru a-și reduce deficitul, ispita de a schimba taxele peste noapte rămâne mare. Tocmai acest tip de decizie îl sperie pe investitorul care își face planurile pe cinci sau zece ani. Pentru el, întrebarea nu mai este dacă poate intra pe piața din România, ci dacă poate calcula cât îl va costa să rămână. Răspunsul depinde mai puțin de stimulente sau de agenții noi și mai mult de capacitatea politicienilor de a lăsa regulile neschimbate suficient de mult timp.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original