Croația vrea să bage aproximativ 6 miliarde de euro în calea ferată până în 2035. Banii ar trebui să ridice viteza trenurilor la 160 km/h pe rutele internaționale și să ajungă la o rețea care, în mare parte, nu a ținut pasul cu modernizarea din restul Europei. Guvernul de la Zagreb spune că investițiile feroviare sunt acum la cel mai înalt nivel din istoria țării. Cifrele confirmă saltul: anul trecut s-a investit de aproape cinci ori mai mult decât în 2017, iar în ultimul deceniu suma totală a trecut de 2 miliarde de dolari.
Ritmul ridicat al investițiilor are o explicație simplă: starea liniilor. Din cei 2.617 km de cale ferată ai Croației, 166 km nu mai sunt folosiți, iar pe alți 237 km trenurile circulă cu restricții de viteză. Ministerul mării, transporturilor și infrastructurii pune aceste restricții mai ales pe seama infrastructurii uzate, dar și a lucrărilor de reconstrucție și întreținere aflate în desfășurare. Doar circa 400 km din rețea au linie dublă.
Programul stabilește trei praguri de viteză pentru trenurile de pasageri: 160 km/h pe rutele internaționale, 120 km/h pe cele regionale și 80 km/h pe liniile locale. Creșterea spre viteza maximă ar urma să înceapă treptat odată cu mersul trenurilor 2026/2027. Autoritățile spun însă că viteza nu e singurul lucru care contează. Pe o linie simplă, trenurile ajung să se aștepte unele pe altele în stații, așa că dublarea liniilor poate scurta călătoriile la fel de mult ca o locomotivă mai rapidă. De aici importanța tronsoanelor Dugo Selo–Križevci și Križevci–Koprivnica, unde lucrările mari sunt aproape gata.
O parte importantă din banii care urmează merge spre axa Rijeka–Zagreb–granița cu Ungaria, iar alegerea nu e întâmplătoare. Pentru Rijeka, o legătură feroviară rapidă spre interiorul continentului înseamnă mai multă marfă tranzitată prin port și o poziție mai bună în competiția cu alte porturi de la Adriatica. Programul acoperă și linii din afara marilor coridoare europene, ceea ce arată că Zagrebul nu vrea să modernizeze doar traseele care atrag cel mai ușor finanțare externă.
Rămâne de văzut dacă ritmul anunțat va fi respectat. Cele mai mari proiecte au avut deja întârzieri din cauza pandemiei, a războiului din Ucraina și a greutăților în procurarea materialelor. În plus, multe șantiere funcționează în timp ce pe aceleași linii circulă în continuare trenuri de călători și de marfă. Asta înseamnă că, o vreme, pasagerii vor suporta mai multe neplăceri înainte să vadă trenuri mai rapide. Pentru Croația, testul real nu va fi suma anunțată, ci câte dintre aceste proiecte vor fi gata la termen.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original