Se împlinesc vineri, 30 octombrie 2026, 11 ani de la incendiul din clubul Colectiv din București, tragedia care a mutat în centrul dezbaterii publice siguranța la incendiu, controalele, autorizațiile și răspunderea statului. În tot acest timp, Raed Arafat a rămas figura de la vârful sistemului de urgență, prezent la aproape fiecare dintre marile crize care au urmat.
Colectiv nu a fost însă prima lecție. În 2010, șase nou-născuți au murit la Maternitatea Giulești, într-un incendiu izbucnit în secția de Terapie Intensivă. Înainte de 2015 mai fuseseră tragediile din Apuseni și de la Siutghiol, iar după Colectiv au venit Piatra Neamț, Matei Balș, Constanța, Crevedia și Ferma Dacilor. Lista arată că promisiunea „nu se va mai repeta” a fost pusă la încercare de fiecare dată, uneori în spitale, adică exact acolo unde oamenii ar trebui să fie cel mai în siguranță.
După Colectiv au venit anchete, demisii, condamnări și reorganizări ale instituțiilor. Cât s-a schimbat în practică rămâne o întrebare deschisă: ritmul în care se repetă dezastrele sugerează că reformele de pe hârtie nu au ajuns peste tot în control, prevenție și mentalitate.
Continuitatea lui Arafat spune și ea ceva. Printre schimbările de guverne și de miniștri, el a rămas reperul urgențelor, ceea ce înseamnă pentru unii experiență și stabilitate, iar pentru alții un sistem care se sprijină prea mult pe o singură persoană. Aniversarea de acum readuce în discuție exact acest bilanț: ce s-a construit în 11 ani, dincolo de nume și de comemorări.
Sursă text și foto: Gazeta de Dimineață — articolul original