Aproape patru lei din fiecare zece încasați de restaurantele, hotelurile și barurile din România ajung în București. Capitala domină o industrie care a crescut anul trecut până la afaceri de 58,4 miliarde de lei, cu 12% peste anul anterior și cu 21% peste nivelul din 2023, arată datele organizației patronale HORA. Concentrarea e cu atât mai izbitoare cu cât ospitalitatea e unul dintre cele mai fragmentate sectoare din economie, ținut în viață în principal de afaceri mici, de familie.
Restaurantele aduc cam jumătate din încasările totale, urmate de hoteluri, tur-operatori și baruri. Restul vine din cantine, catering, organizare de evenimente și alte servicii conexe. HORA reunește 338 de companii, cu afaceri anuale cumulate de 7,6 miliarde de lei. Sunt circa 13% din piață, o pondere mică pentru jucătorii cei mai organizați și arată cât de dispersat e restul sectorului.
Pentru că asta e, de fapt, structura ospitalității românești: zeci de mii de IMM-uri și microîntreprinderi, cele mai multe cu un singur local sau cel mult două. În alte domenii, câțiva jucători mari controlează vârful pieței. Aici, baza o formează patronul care își conduce singur restaurantul de cartier sau pensiunea. Asta face piața dinamică, dar și fragilă. O afacere cu un singur punct de lucru are puține rezerve când cresc chiriile, salariile sau prețul energiei.
Ponderea Bucureștiului se explică ușor. Aici sunt cele mai mari venituri din țară, cea mai densă rețea de corporații, care umplu restaurantele la prânz și sălile de evenimente seara, și cel mai mare aeroport. Ce înseamnă însă pentru restul țării e o altă discuție. Dacă o singură piață face aproape 40% din bani, consumul de ospitalitate rămâne în bună măsură un fenomen urban, al marilor centre, iar în orașele mici localurile trăiesc cu marje mult mai strânse.
Ritmul de creștere trebuie citit cu atenție. O parte din avans vine din scumpiri, nu doar din mai mulți clienți, după o perioadă cu inflație ridicată și TVA majorată și pentru sectorul HoReCa. Testul real pentru industrie vine acum, când puterea de cumpărare e sub presiune. Probabil se va vedea cât de mult pot crește prețurile fără să se golească mesele, iar afacerile mici, care formează baza pieței, vor fi primele care vor simți dacă românii încep să iasă mai rar în oraș.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original