Ce fabrici din industria alimentară au luat fonduri europene pentru modernizare. 48 de proiecte, cu o valoare eligibilăFoto: Ziarul Financiar

Brutăriile, patiseriile și cofetăriile primesc cea mai mare parte dintre cei 33,8 milioane de euro bani europeni nerambursabili pe care Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) îi dă industriei alimentare pentru modernizare. În raportul de selecție pentru intervenția DR-23, care finanțează procesarea produselor agricole, AFIR a reținut 48 de proiecte. Valoarea eligibilă a acestora însumează 60,9 milioane de euro. Ce iese în evidență nu e doar cine a primit bani, ci și cât a rămas necheltuit: sesiunea avea un buget total de 82,5 milioane de euro.

Diferența spune ceva despre apetitul pentru investiții al procesatorilor români. Într-o perioadă cu dobânzi ridicate și costuri mari la energie, cofinanțarea rămâne un obstacol real. Din cifrele raportului reiese că, în medie, statul și Uniunea Europeană acoperă cam 55% din cheltuielile eligibile, iar restul trebuie pus de firme. În plus, valoarea eligibilă include doar costurile care pot fi cofinanțate prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). Așa că investiția reală a companiilor va fi, cel mai probabil, mai mare decât arată tabelul AFIR.

Lista arată două lumi diferite. Pe de o parte sunt zecile de brutării și cofetării locale, pentru care un utilaj nou sau o linie modernizată poate decide dacă rezistă sau nu în fața marilor rețele. Pe de altă parte sunt nume grele din industrie, precum Maspex România, Scandia Food, Prospero și Pangram. Faptul că aceeași schemă finanțează și micul meșteșugar, și grupul industrial poate fi văzut ca deschidere. Poate fi văzut însă și ca o competiție inegală pentru aceiași bani.

Pe județe, Sibiul conduce detașat, cu trei proiecte care însumează 12,6 milioane de euro: Finest Artisan Pastry, Grewe și Scandia Food. Pe locul al doilea este Harghita, cu 6,5 milioane de euro. Pentru un județ în care economia rurală și procesarea locală contează mult, suma poate avea un efect vizibil asupra producătorilor din zonă. Urmează Caraș-Severin, unde proiectul Pangram, de 5,4 milioane de euro, este singurul din județ.

Contractarea vine abia după selecție, iar adevăratul test va fi implementarea: câte dintre proiecte ajung la capăt în termen și câte se împotmolesc în achiziții sau în lipsa cofinanțării. Rămâne de văzut și ce se întâmplă cu banii nefolosiți din această sesiune. Ei ar putea alimenta o nouă rundă de finanțare pentru procesatorii care nu au reușit să intre acum.

Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original

By Redacția Ziaro

Echipa editorială Ziaro.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *