Bistrița a semnat contractul de finanțare pentru un proiect care poate schimba felul în care se circulă prin oraș: un coridor de mobilitate urbană de aproximativ 10 kilometri de-a lungul Râului Bistrița. Traseul va fi deservit de transport public și va avea infrastructură modernă pentru pietoni și bicicliști. Contractul, cu numărul 352 din 5 septembrie 2025, deschide calea pentru „Coridor de mobilitate durabilă aferent Râului Bistrița – Etapa I”. Denumirea arată clar că aceasta este doar prima parte a unui plan mai mare.
Proiectul are o perioadă de implementare de 49 de luni și trebuie finalizat până pe 5 septembrie 2029. Termenul e lung, dar realist pentru o lucrare de asemenea anvergură. Un coridor care leagă transportul public de trasee pentru pietoni și biciclete presupune proiectare, avize, licitații și șantiere care, cel mai probabil, vor afecta traficul din zonele traversate. Pentru bistrițeni, primele efecte vizibile nu vor fi pistele noi, ci perioadele de lucrări.
Primăria justifică investiția prin creșterea orașului. „Într-un oraș în continuă dezvoltare, infrastructura trebuie să creeze conexiuni sigure și accesibile pentru cât mai multe forme de mobilitate”, transmite administrația locală. Pe scurt, mașina nu mai poate fi singura opțiune reală pentru deplasările zilnice, iar malurile râului sunt un spațiu firesc pentru o axă verde care să traverseze orașul.
Ideea nu e nouă în România. Mai multe municipii mari și mijlocii au mizat în ultimii ani pe coridoare de mobilitate, în special pentru că astfel de proiecte se potrivesc cu direcțiile de finanțare europene privind transportul curat. Pentru reședința județului Bistrița-Năsăud, miza e să nu construiască doar o promenadă. Coridorul trebuie să devină o rută pe care oamenii o folosesc efectiv pentru a ajunge la muncă, la școală sau în centru. Asta depinde de cât de bine va fi legat de liniile de autobuz existente și de cartierele pe care le deservește.
Rămâne de văzut cum va respecta primăria calendarul, pentru că întârzierile sunt o problemă cunoscută a proiectelor de infrastructură finanțate din fonduri externe, iar orice alunecare de termen poate pune în pericol banii. Tot de reușita primei etape depinde și ritmul în care va veni etapa a doua.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original