Înainte să existe cabane, turistul care ajungea în Carpați dormea la stână sau sub cerul liber. Abia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea au apărut, în Transilvania, primele refugii construite special pentru excursioniști, iar începuturile lor țin de organizațiile de turism înființate atunci. Povestea se regăsește și în jurul Brașovului, în zone ca Postăvaru sau Mălăiești, unde cabanele sunt și azi puncte de reper pentru drumeți.
Până la acel moment, înălțimile munților erau bătute mai ales de ciobani, vânători și grăniceri. Cine urca de plăcere se descurca singur: fără trasee marcate, fără călăuze, fără informații despre unde poate găsi adăpost. Asociațiile turistice au schimbat treptat situația, construind refugii și cabane, amenajând poteci și pregătind oameni care să-i conducă pe cei veniți să descopere muntele.
În Transilvania, pe atunci parte a Austro-Ungariei, turismul organizat a urmat modelul cluburilor alpine europene, apărute de la mijlocul secolului al XIX-lea. Cea mai veche organizație de acest fel de pe teritoriul de azi al României este Asociația Carpatină Transilvană, cunoscută după inițialele germane SKV, întemeiată la Sibiu în 1880.
La adunarea de constituire, din 28 noiembrie 1880, Carl Wolff, unul dintre inițiatori, economist și fondator al ziarului „Siebenbürgisch-Deutsches Tageblatt”, a pus problema în termeni practici. Frumusețea Carpaților, susținea el, nu ajunge singură: un turist străin care cobora dintr-un vagon într-o gară transilvăneană era, spunea Wolff, într-o situație puțin mai bună decât a unui naufragiat pe un țărm necunoscut, fără să știe ce traseu să aleagă, cui să se încredințeze ca ghid sau unde să găsească găzduire. Cuvintele au apărut în primul anuar al asociației, în 1881.
Diagnosticul acesta explică de ce prioritatea primilor ani a fost infrastructura, nu promovarea. Fără adăposturi și poteci marcate, munții rămâneau un loc pentru localnici, iar cabanele au fost cele care au făcut din ei o destinație accesibilă. Moștenirea acelei perioade se vede și acum, în rețeaua de refugii și trasee din jurul Brașovului.
Sursă text și foto: Biz Brașov — articolul original