Unul dintre principalele sindicate ale polițiștilor din Franța, Alliance Police Nationale, a dat statul în judecată pe 14 octombrie 2026, acuzând autoritățile că au pus în pericol viața agenților în timpul protestelor violente din mai multe orașe. Plângerea vizează punerea în pericol a vieții altor persoane, iar între timp bilanțul a ajuns la 937 de polițiști și jandarmi răniți de la începutul mobilizării, potrivit premierului Sébastien Lecornu, care a vorbit în Parlament.
Miezul acuzațiilor ține de ordinele primite pe teren. Sindicatul susține că mesajele publice ale ministrului de Interne, Laurent Nuñez, nu au coincis mereu cu instrucțiunile transmise prin lanțul de comandă. Alliance reclamă și restricții privind folosirea unor arme de forță intermediară, folosite în anumite condiții pentru dispersarea grupurilor violente. Éric Henry, din conducerea organizației, a explicat pentru LCI că demersul urmărește stabilirea eventualelor responsabilități individuale. Acuzațiile nu sunt, deocamdată, constatări ale unei instanțe.
Stanislas Goudon, reprezentant al sindicatului, a vorbit într-o declarație pentru Euronews, publicată joi, 22 octombrie 2026, despre o lipsă de curaj politic a guvernelor franceze din ultimii 20 de ani în privința securității publice. Din Haute-Garonne, Lionel Ricaud a descris pentru La Dépêche du Midi o presiune concretă: agenți în ture de 15–16 ore, chemați la serviciu și în zilele de repaus. Pentru că unitățile specializate nu au avut destui oameni, au fost mobilizați polițiști de la frontieră sau din serviciile de investigații, trimiși în situații violente fără pregătirea necesară. El a mai criticat limitarea accesului la unele echipamente defensive, care ar fi sporit vulnerabilitatea agenților.
Protestele au început în septembrie, de la nemulțumirile elevilor privind condițiile din educație, apoi s-au extins pe fondul costului vieții și al politicilor guvernamentale. Pe 17 octombrie au avut loc confruntări, distrugeri și jafuri în mai multe orașe, inclusiv Paris, Lyon și Marseille. Ministrul Justiției, Gérald Darmanin, a anunțat circa 2.500 de rețineri și 174 de persoane încarcerate, conform Euronews. Autoritățile au admis că reacția la violențele din 17 octombrie a avut deficiențe, iar guvernul a anunțat măsuri suplimentare de securitate și restricții temporare în anumite zone.
Intervențiile forțelor de ordine au atras însă și critici. Organizația ACAT a avertizat asupra riscului folosirii excesive a forței, inclusiv împotriva minorilor, iar Inspecția Generală a Poliției Naționale a fost sesizată în mai multe cazuri de presupuse violențe. Poliția se află astfel între două fronturi: acuzată de unii pentru prea multă forță, de sindicatele proprii pentru prea puțină protecție.
Presiunea nu scade. Noi manifestații sunt programate sâmbătă, 24 octombrie 2026, iar principalele confederații sindicale pregătesc o mobilizare pe 5 noiembrie, după o întâlnire cu premierul Lecornu, în urma căreia s-au declarat nemulțumite de lipsa unor măsuri concrete privind puterea de cumpărare. Liderul CGT, Sophie Binet, a cerut extinderea grevei începând cu 5 noiembrie. Nuñez va gestiona pregătirile de securitate, iar Alliance cere să se clarifice cine a dat ce ordin polițiștilor.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original