Pirateria somaleză, considerată practic eradicată după 2013, a revenit în forță în 2026. De la începutul anului au fost raportate cel puțin 17 atacuri asupra navelor comerciale, cel mai mare ritm din ultimul deceniu. Potrivit BBC, cel puțin șase nave au fost capturate, iar echipajele au fost ținute ostatice până la plata unor răscumpărări. Datele sunt citate de Mediafax, care preia o analiză a publicației italiene Il Post. Revenirea nu e întâmplătoare: războiul din Orientul Mijlociu a golit de nave militare o zonă care, ani la rând, a fost păzită strict.
Cel mai grav episod de anul acesta a fost cel al petrolierului Honour 25, capturat în aprilie. Cinci marinari aflați la bord au fost uciși. Nava a fost recuperată abia pe 29 septembrie, adică după aproape jumătate de an, de poliția maritimă din Puntland, regiunea autonomă din nord-estul Somaliei. Cazul arată că pirații de acum nu se mulțumesc cu abordaje rapide. Pot ține o navă luni întregi, iar violența poate merge până la crimă.
Explicația principală ține de felul în care s-au mutat forțele navale. După ce Statele Unite și Israelul au început, la sfârșitul lui februarie, bombardamentele asupra Iranului, mai multe guverne au retras nave și resurse din misiunile antipiraterie și le-au trimis acolo unde războiul lovea direct. Iranul a blocat strâmtoarea Ormuz ca instrument de presiune, iar rebelii Houthi din Yemen au intensificat atacurile asupra navelor din Marea Roșie. Prinși între cele două zone de risc, unii armatori au ales rute care trec mai aproape de coasta somaleză, exact acolo unde patrulele s-au rărit. Pentru pirați a rezultat o combinație ideală: mai multe ținte și mai puțină pază. La asta se adaugă scumpirea petrolului, care face fiecare petrolier capturat și mai valoros ca monedă de schimb.
Contextul local contează la fel de mult. Situația economică și de securitate din Somalia a rămas fragilă, iar pentru tinerii din comunitățile de coastă pirateria a fost mereu una dintre puținele surse de bani rapizi. Atacurile sporadice înregistrate din 2023 încoace au arătat că rețelele nu au dispărut niciodată de tot. Au așteptat doar ca riscul să scadă.
Deocamdată, fenomenul e departe de anii săi de vârf. Între 2005 și 2012, potrivit Băncii Mondiale, pirații somalezi au capturat 149 de nave și au luat ostatici peste 3.700 de marinari, iar companiile de transport plăteau în medie circa 50 de milioane de dolari pe an în răscumpărări. Valul a fost oprit de misiuni militare internaționale, între care una condusă de Uniunea Europeană, cu participarea militarilor italieni, și una condusă de Statele Unite. Lecția de atunci e limpede: pirateria scade când navele de război sunt prezente și revine când pleacă. Cât timp marile flote rămân ocupate în Golful Persic și în Marea Roșie, Golful Aden și Oceanul Indian riscă să redevină teritoriu de vânătoare. Costul va fi plătit de marinari, de armatori și, în final, prin asigurări și transport mai scumpe, de toți cei care cumpără mărfuri aduse pe mare.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original