Dunărea intră în octombrie fără niciun semn de revenire. Debitul la intrarea în țară, măsurat la Baziaș, va sta în următoarele trei zile la 1.350 mc/s, apoi va coborî treptat până la 1.250 mc/s pe 8 octombrie, arată ultima prognoză a Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), citată de Agerpres. Media multianuală a lunii octombrie este de 3.900 mc/s, așa că fluviul curge acum cu aproximativ o treime din apa pe care ar trebui să o aibă în această perioadă.
Nici în aval situația nu arată mai bine. După Porțile de Fier, debitele vor scădea în general pe tot intervalul de prognoză. Excepția sunt primele două zile, când pe sectorul Brăila–Tulcea valorile vor rămâne relativ staționare. Pe scurt, nicio porțiune a Dunării românești nu primește în perioada următoare apa de care ar avea nevoie ca să iasă din criză.
Cifrele contează mai ales pentru că seceta hidrologică din acest an a avut deja un cost greu. În vară, debitele au coborât la cele mai mici valori înregistrate vreodată, iar cele două reactoare de la Cernavodă au fost oprite. Centrala ia din fluviu apa de răcire și asigura aproximativ 20% din energia dispecerizabilă a țării, adică tocmai partea de producție pe care sistemul energetic se poate baza oricând, indiferent dacă bate vântul sau dacă e soare.
De obicei, toamna aduce ploi în bazinul superior al Dunării și o refacere treptată a debitelor. Prognoza de acum nu arată însă nicio astfel de tendință cel puțin până la jumătatea lunii, iar asta înseamnă că problema trece din vară direct în sezonul rece. Când consumul de energie începe să crească, un fluviu sărac în apă pune presiune pe mai multe fronturi deodată: pe producția nucleară, pe hidrocentralele de pe Dunăre și pe transportul fluvial, care merge greu la ape mici.
Până la o schimbare reală a regimului de precipitații în amonte, autoritățile nu au cum să influențeze cursul fluviului. Pot doar să gestioneze consecințele. Următoarele prognoze ale INHGA vor arăta dacă octombrie aduce o revenire sau dacă România intră în iarnă cu Dunărea la niveluri de criză.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original