Comisia pentru transport și turism (TRAN) a Parlamentului European a adoptat un raport care face din reducerea decalajelor feroviare dintre Vestul și Estul continentului o prioritate a viitoarei rețele europene de mare viteză. Documentul estimează că sunt necesare investiții de 345 de miliarde de euro până în 2040 și cere finanțare europeană pentru completarea legăturilor transfrontaliere, o miză directă pentru România, unde infrastructura feroviară rămâne mult în urma celei din țările occidentale.
Eurodeputații pornesc de la o inegalitate vizibilă: liniile de mare viteză sunt concentrate în câteva state, iar regiunile din Europa Centrală și de Est au rămas în afara marilor investiții. Raportul, relatat de clubferoviar.ro, cere ca beneficiile acestui tip de transport să fie accesibile tuturor statelor membre, iar nu doar capitalelor și marilor axe. Toate nodurile urbane importante ar trebui să aibă acces la rețea, fie prin trenuri directe, fie prin conexiuni eficiente cu liniile rapide.
Pe partea tehnică, textul vizează coridoare pe care trenurile să circule cu cel puțin 250 km/h, iar pe unele trasee chiar cu până la 350 km/h. Parlamentarii condiționează însă aceste ținte de analize independente cost-beneficiu, care să măsoare cererea reală de transport, relieful, impactul asupra climei și particularitățile fiecărui coridor. Practic, nu orice proiect ambițios ar primi automat bani europeni.
Raportul avertizează și că mare viteza nu trebuie dezvoltată pe seama feroviarului clasic. Liniile noi ar urma să preia o parte din trafic și să elibereze capacitate pe cele existente, pentru trenurile regionale, suburbane și de marfă, cele de care depind zilnic navetiștii. Pentru Cluj și Transilvania, unde modernizarea magistralelor și timpii de parcurs sunt subiecte vechi, această abordare contează cel puțin la fel de mult ca viteza maximă a trenurilor.
În final, eurodeputații cer eliminarea obstacolelor tehnice și administrative care îngreunează circulația trenurilor între statele membre. Raportul rămâne, deocamdată, o poziție la nivel de comisie parlamentară, iar traducerea lui în fonduri și proiecte concrete va depinde de negocierile ulterioare dintre instituțiile europene și statele membre.
Sursă text și foto: Ziua de Cluj — articolul original