Chiar în Palatul Élysée, în fața lui Emmanuel Macron, Papa Leon al XIV-lea a criticat deschis direcția în care se îndreaptă societățile occidentale în privința vieții și a morții. El a vorbit despre manipulările genetice, maternitatea surogat, comerțul cu organe și ceea ce a numit „moartea programată”. Mesajul a fost rostit în prima zi a vizitei sale în Franța, iar contextul face ca avertismentul să cântărească mai mult decât o simplă pledoarie doctrinară. Parisul se pregătește să primească aproximativ un milion de oameni la evenimentele cu Suveranul Pontif, iar Franța dezbate de mai mult timp legalizarea asistenței la moarte.
Ideea centrală a discursului a fost că dreptul la viață vine înaintea oricărui alt drept. Papa a spus că îl reafirmă „cu tărie”, numindu-l „fundamentul indispensabil” al tuturor celorlalte drepturi ale omului. În viziunea sa, a apăra viața înseamnă a o accepta „fără condiții”, a-i sprijini pe cei vulnerabili și a-i însoți cu respect în fiecare etapă a existenței. Nu a ales întâmplător locul în care să o spună: le-a amintit gazdelor că Declarația Universală a Drepturilor Omului a fost proclamată chiar la Paris. Practic, a folosit tradiția umanistă a Franței ca argument împotriva unor politici pe care statul francez le discută sau le tolerează.
Cea mai tranșantă parte a discursului a vizat felul în care știința ajunge să fie transformată în afacere. Leon al XIV-lea a spus că privește „cu îngrijorare” derivele unor societăți care riscă să facă din știință și tehnologie „întreprinderi lucrative”. A enumerat printre ele ingineria genetică, maternitatea surogat, cumpărarea de organe și oferirea unei „morți programate”. A mai spus că tentația de a aștepta de la știință alinarea tuturor suferințelor poate duce la iluzie. Sunt teme pe care Vaticanul le repetă de ani buni. De data aceasta însă au fost spuse direct autorităților unui stat care discută schimbarea legislației privind sfârșitul vieții. Din acest motiv, discursul poate fi citit ca o intervenție în dezbaterea publică franceză, nu doar ca o lecție de morală.
Papa a vorbit și despre cei care îngrijesc bolnavii. A apreciat personalul medical din instituțiile catolice care îi însoțește pe pacienți și a descris munca lor drept „o adevărată școală de umanitate”. Mesajul pentru auditoriu a fost că răspunsul la suferință trebuie să fie grija față de om, nu o soluție tehnică. Protejarea vieții fiecărei persoane, a spus el, este responsabilitatea tuturor și cere „o convertire a inteligenței și a inimii”.
Pontiful a legat toate acestea de o temă care a devenit una dintre marcile pontificatului său: inteligența artificială. Încă din prima sa enciclică, Leon al XIV-lea a insistat că omul trebuie să rămână în centrul noilor tehnologii. La Élysée a vorbit despre nevoia urgentă de a forma un discernământ etic, „pentru a nu ne pierde umanitatea în paradisul mașinilor”. Expresia îi aparține lui Georges Bernanos, autorul eseului „Franța împotriva roboților”, publicat în 1946. Citându-l pe un scriitor francez în fața elitei politice franceze, Papa a transmis că neliniștea față de tehnologia scăpată de sub control nu vine doar de la Roma, ci are rădăcini și în propria cultură a Franței.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original