Adunarea Națională Bisericească (ANB) a Bisericii Ortodoxe Române, organismul deliberativ central al Patriarhiei, s-a constituit pentru mandatul 2026-2030 în ședința de miercuri, 28 octombrie 2026, de la Palatul Patriarhiei din București. Au fost validate mandatele reprezentanților clerici și mireni aleși în eparhiile din țară și din afara granițelor, iar lucrările au fost conduse de Patriarhul Daniel.
Din județul Cluj, la ședință au fost prezenți Înaltpreasfințitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolit al Clujului, Maramureșului și Sălajului, precum și Preasfințitul Samuel Bistrițeanul, episcop-vicar al arhiepiscopiei. Alături de ei s-au aflat ceilalți ierarhi, membri ai Sfântului Sinod. Arhiepiscopia Clujului are trei reprezentanți în noua componență a ANB: preotul Dan-Constantin Iftimi, de la Parohia Ciceu-Giurgești, profesorul universitar Adrian Opre, decanul Facultății de Psihologie și Științe ale Educației din cadrul UBB și vicepreședinte al Asociației Culturale Ortodoxe „Nicolae Ivan” a mirenilor intelectuali din mitropolie, și profesoara universitară Anca Dana Buzoianu, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca.
Înainte de începerea lucrărilor, în Sala „Europa Christiana” a fost oficiat un Te Deum de Preasfințitul Iachint de Pacific, arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Australiei și Noii Zeelande, în prezența membrilor Sfântului Sinod. Apoi, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul”, Patriarhul Daniel a ținut un cuvânt despre vocația isihastă a poporului român, pornind de la sfinții pomeniți în această zi, Sfântul Ierarh Iachint de la Vicina și Sfânta Cuvioasă Teofana Basarab.
Patriarhul a amintit că Mitropolia Țării Românești a fost întemeiată în timpul mișcării isihaste din secolul al XIV-lea și că atât mitropolitul, cât și membri ai familiei domnitoare, între care fiii lui Basarab I, au fost mari rugători. Tradiția, a spus el, s-a întins până în secolul al XVIII-lea, când la Mănăstirea Neamț trăiau peste 1.000 de călugări din mai multe țări majoritar ortodoxe, îndrumați de Sfântul Paisie Velicicovski. Acesta, originar din Poltava, scria în autobiografie că nu găsise în Rusia și Ucraina o mănăstire duhovnicească după rânduiala vechilor părinți, ci doar în Țara Românească și Moldova.
Patriarhul a cerut ca cei doi sfinți ai zilei să binecuvânteze lucrările de constituire a ANB și pe cele ale Sfântului Sinod, subliniind că orice lucrare în Biserică trebuie făcută „în duh de comuniune”. Textul sursă se oprește aici, în momentul în care întâistătătorul a început să invite participanții la următoarea etapă a ședinței.
Sursă text și foto: Radio Renașterea — articolul original