Patru dintre cele 48 de comune ale județului Brașov ar dispărea ca unități administrative separate dacă reforma propusă de PSD ajunge în forma anunțată: Fundata, Drăguș, Ticușu și Holbav stau sub pragul de 1.500 de locuitori de la care ar începe comasarea obligatorie. Pentru Brașov, miza e mică în comparație cu alte zone ale țării, dar pentru cele patru localități ar însemna pierderea primăriei proprii.
Planul a fost anunțat marți, 27 octombrie 2026, de Sorin Grindeanu, președintele PSD. Acesta spune că îi va cere premierului Luca Niculescu ca Guvernul să își angajeze răspunderea în Parlament pe reforma administrativ-teritorială. Termenul vizat este martie 2027, astfel încât alegerile locale din 2028 să se țină deja pe noua hartă administrativă. În același pachet ar intra și reorganizarea aparatului guvernamental: mai puține agenții, instituții cu atribuții similare unite și companii de stat pe pierdere reorganizate sau lichidate.
Datele Institutului Național de Statistică, la 1 iulie 2025, arată cele mai mici populații din județ la Fundata (658 de locuitori), Drăguș (1.055), Ticușu (1.085) și Holbav (1.341). Sâmbăta de Sus, cu 1.586 de locuitori, e la mică distanță de prag, dar rămâne în afara scenariului. Din cele 58 de unități administrativ-teritoriale ale județului (4 municipii, 6 orașe și 48 de comune), doar acestea patru ar fi afectate, ceea ce așază Brașovul printre județele cu impact redus. În alte județe, după estimări din presa națională, ar putea dispărea între 20 și 27 de primării, iar în Alba, Caraș-Severin, Hunedoara sau Cluj numărul comunelor vulnerabile e mult mai mare.
PSD susține că peste 400 de localități sub acest prag costă disproporționat de mult în raport cu ce pot oferi: cheltuielile de funcționare consumă bugete mici, iar serviciile publice de bază rămân în urmă. Argumentul are însă și o parte mai puțin discutată: o comună comasată pierde de obicei un centru de decizie local, iar efectul real asupra serviciilor depinde de cum se împart ulterior resursele.
Reacțiile nu au întârziat. Unele partide, între care PNL și USR, au criticat graba, lipsa unei dezbateri largi și a unor criterii clare, precum și absența unui studiu complet de impact. Unii lideri locali au făcut distincția dintre comasarea voluntară și cea impusă prin lege, avertizând că a doua poate stârni rezistență în comunități.
Deocamdată nu există o listă oficială a localităților vizate, iar criteriile finale urmează să fie stabilite de comisia interministerială responsabilă de reformă. Până la adoptarea unui cadru legislativ, comasarea rămâne doar o propunere politică, iar soarta celor patru comune brașovene depinde de forma în care ea va ajunge, dacă va ajunge, în Parlament.
Sursă text și foto: Ziarul Online — articolul original