O companie din Moscova controlată de Ilan Șor, oligarhul fugar din Republica Moldova, a ajuns să fie una dintre piesele centrale ale mecanismului prin care Rusia ocolește sancțiunile occidentale. Potrivit unei investigații New York Times, firma susține că a gestionat o cincime din comerțul exterior al Rusiei, adică echivalentul a 130 de miliarde de dolari. Dacă cifra e reală chiar și pe jumătate, nu vorbim despre o schemă marginală. Vorbim despre o conductă financiară fără de care economia rusă ar respira mult mai greu.
Metodele descrise de jurnaliștii americani sunt cunoscute de la precedentele scheme de spălare de bani, dar aici apar la scară industrială: companii fantomă, tranzacții în criptomonede și o aplicație construită special pentru falsificarea documentelor comerciale. Pe hârtie, plățile arată ca operațiuni obișnuite între entități respectabile. Una dintre poveștile de acoperire invocate în investigație implică Compania de Comerț a Republicii Kârgâzstan, o entitate guvernamentală oficială, folosită ca paravan pentru plăți care, în realitate, serveau intereselor Moscovei.
Poate cel mai sensibil detaliu este cel politic. Conform NYT, Șor i-ar raporta direct lui Serghei Kirienko, prim-adjunctul șefului Administrației Prezidențiale ruse și unul dintre cei mai influenți oameni din anturajul lui Vladimir Putin. O astfel de legătură ar arăta că schema nu e o afacere privată tolerată de Kremlin, ci un instrument de stat. Iar Kirienko nu e un nume oarecare pentru Chișinău: el coordonează politica Moscovei în spațiul post-sovietic, inclusiv operațiunile de influență din Republica Moldova, unde rețeaua lui Șor a fost acuzată în repetate rânduri de cumpărare de voturi și finanțarea protestelor.
Pentru Occident, dezvăluirea este incomodă. De la invazia din Ucraina, SUA și Uniunea Europeană au adoptat pachet după pachet de sancțiuni, cu promisiunea că vor sufoca finanțele Kremlinului. Investigația sugerează că, în timp ce restricțiile se înmulțeau, Rusia și-a construit în paralel o infrastructură alternativă, care se folosește de statele din Asia Centrală, de zonele gri ale pieței cripto și de oameni fără nimic de pierdut. Șor, condamnat în Moldova în dosarul „furtului miliardului” și deja sancționat de mai multe state occidentale, se potrivește perfect în acest rol.
Cel mai probabil, Washingtonul și Bruxelles-ul vor răspunde cu noi sancțiuni care să vizeze intermediarii din Kârgâzstan și rețelele cripto descrise în investigație. Experiența ultimilor ani arată însă că astfel de rețele se refac repede: o companie închisă e înlocuită de alta, iar un canal blocat e ocolit prin altul. Adevărata miză este dacă statele terțe prin care circulă banii vor accepta să plătească un preț pentru rolul lor sau vor continua să profite de pe urma afacerii.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original