Nicușor Dan le-a cerut românilor din străinătate să nu mai judece țara după amintiri vechi și să vină să vadă cum stau lucrurile acum. „Îndemnul meu pentru cei din diaspora este să testați România”, a spus președintele la Gala RePatriot „Top 100 Români de Pretutindeni”, ediția a IX-a, găzduită de Palatul Cotroceni. Nu a promis nimic spectaculos. A recunoscut deschis că există „neajunsuri” și „disfuncționalități”, dar a susținut că țara „a progresat în 20 de ani”. Mesajul nu e întâmplător: pentru mulți dintre cei plecați, sănătatea și educația contează în decizia de a se întoarce cel puțin la fel de mult ca salariile.
Președintele a pornit de la întrebarea pe care spune că o aude cel mai des în discuțiile cu diaspora: de ce s-ar întoarce acasă cineva care și-a construit viața în altă parte? A adăugat că decizia aparține fiecăruia și a povestit ce frici a auzit. Unii s-ar întoarce la pensie, dar se tem de spitale. Alții ar reveni, dar nu știu la ce școli ar ajunge copiii. Despre învățământ a vorbit fără menajamente: „Avem școli bune și avem și școli foarte slabe”, atât în preuniversitar, cât și în universitar. Concluzia lui a fost că oamenii au nevoie de o imagine reală a „locului în care suntem România azi”. Despre sistemul medical a fost mai optimist. A spus că echipamentele „nu mai sunt cele de acum 20 de ani” și a amintit de medicii formați în străinătate, dintre care unii s-au întors acasă.
Un șef de stat care admite că există școli „foarte slabe” sună mai credibil decât unul care face reclamă la țară. Doar că „testați România” e mai ușor de spus decât de făcut pentru cineva care are în altă țară loc de muncă, casă și copii la școală. Un discurs nu schimbă mare lucru dacă cei care încearcă dau de aceleași probleme care i-au făcut să plece. În cele din urmă, mesajul va conta în funcție de ce găsesc cei care chiar se întorc.
Prima parte a discursului a fost despre relația dintre stat și mediul de afaceri, care merge greu. Nicușor Dan a numit mediul privat „motorul economiei”, iar antreprenoriatul „motorul motorului”. A recunoscut însă că statul și firmele nu au colaborat bine și că potențialul nu a fost folosit. Ca exemplu de schimbare a dat orientarea schemelor de ajutor de stat spre reducerea deficitului comercial. A adăugat că mai sunt „multe, multe de făcut”.
Cea mai interesantă idee a fost reluată de anul trecut, de la un eveniment asemănător. Dacă administrația „funcționează încă în rutină” și nu reușește să creeze singură cadrul de care are nevoie economia, asociațiile profesionale ar trebui să vină ele cu proiecte de legi. Președintele a ținut să precizeze că asta nu ar lua nimic din puterile instituțiilor: Parlamentul face în continuare legile, iar Guvernul rămâne puterea executivă. Practic, a recunoscut că statul nu are destui specialiști ca să scrie singur reguli și proceduri bune și le-a cerut ajutorul celor din privat. E o soluție practică, dar are și riscuri. Legile scrise de cei care urmează să le respecte pot ajunge să favorizeze interese de grup, mai ales dacă nimeni nu le verifică serios.
La final, Nicușor Dan i-a felicitat „în avans” pe cei care urmau să fie premiați în seara respectivă.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original