Bursa de la București a mers joi în sens invers față de marile piețe. În timp ce Europa și Wall Street închideau pe roșu, indicele BET a urcat cu 2,2%. Creșterea a fost condusă de companiile de energie și utilități, iar Nuclearelectrica și Transelectrica s-au apreciat cu peste 6% fiecare. Bursa continuă astfel revenirea începută miercuri, după ce Parlamentul a respins Guvernul propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan. Totuși, entuziasmul investitorilor nu înseamnă că ei se bucură de criza politică. Arată mai degrabă că pariul pe acest scenariu fusese deja făcut.
Toți indicii locali au terminat pe plus. Cel mai mult a crescut BET-NG, indicele sectorului energetic, cu 3%. La polul opus, BET-FI, care include fostele SIF-uri și Fondul Proprietatea, a urcat doar 0,4%. În indicele principal, după Nuclearelectrica (+6,4%) și Transelectrica (+6,2%) au urmat Cris-Tim (+6%), Premier Energy (+5,9%), Romgaz (+5,2%), TTS și Electrica, ambele cu câte 4%. S-au tranzacționat acțiuni de aproximativ 100 de milioane de lei, cele mai mari rulaje fiind la Banca Transilvania (14 mil. lei), Romgaz (13 mil. lei) și OMV Petrom (12 mil. lei). Christian Tour a evoluat contrar pieței și a pierdut 6%, după ce AnimaWings, companie cu care are acționari comuni, a intrat în procedura de insolvență. Pe ultima săptămână, BET a câștigat 1,5%.
Brokerii spun că logica acestei creșteri e simplă. Declarațiile partidelor arătaseră de câteva zile că Guvernul va fi respins, iar piața ajustase deja prețurile prin scăderile din august și septembrie, pe fondul incertitudinii politice și al evaluărilor ridicate. Marcel Murgoci, director de tranzacționare la Estinvest, avertizează însă că interpretarea poate fi înșelătoare: „Din afară pare că investitorii se bucură că a picat și acest guvern, dar lucrurile stau puțin altfel”. El spune că investitorii, mai ales cei străini, vor stabilitate și un guvern cu care se poate discuta, care să facă un buget și să continue reducerea deficitului. Potrivit lui, acest lucru contează pentru ei mai mult decât perspectiva unor alegeri anticipate. Murgoci observă și că volatilitatea din ultimele două zile nu a venit cu o lichiditate pe măsură. Asta arată că nici cumpărătorii, nici vânzătorii nu s-au grăbit să ia decizii agresive.
Pe piața valutară, situația a arătat mult mai prost. Leul s-a depreciat puternic, iar euro a trecut de 5,33 lei pe interbancar, o creștere de 1,24% într-o singură zi. La ora 13:00, BNR afișase un curs de referință de 5,27 lei/euro. Presiunea pe leu vine pe fondul prelungirii crizei politice, dar și după ce rezervele valutare ale BNR au scăzut în septembrie cu aproape 5 miliarde de euro. Cifra arată cât a cheltuit banca centrală ca să țină cursul sub control. Ministerul Finanțelor a anunțat dobânzi mai mari la noua ediție a titlurilor de stat Fidelis, cu un randament maxim de 7,75% la emisiunile în lei. Statul plătește astfel mai mult ca să se finanțeze, chiar dacă randamentul obligațiunilor românești pe 10 ani a coborât joi cu 1,6%, la 7,56%.
Pe plan extern, tensiunea a venit de pe piața datoriilor. Randamentul titlurilor americane de Trezorerie pe 10 ani a urcat la 5,34%, cel mai mare nivel din 2002. Obligațiunile britanice cu aceeași maturitate au ajuns la 5,51%, maximul din 2007. Potrivit MarketWatch, vânzările au fost alimentate de temerile legate de inflație, de prețurile mari la energie și de presiunile asupra bugetelor publice. Stoxx Europe 600 a scăzut cu 1,2%, iar S&P 500 cu 0,4%.
În acest context, creșterea de joi a Bursei de la București are o limită clară. Cât timp costul banilor crește în toată lumea, iar România nu are un guvern care să prezinte un buget credibil, o zi bună pe bursă nu schimbă tendința. Investitorii vor urmări în perioada următoare negocierile pentru un nou cabinet, mai mult decât graficele.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original