Șase scafandri are ISU Bistrița-Năsăud, mai mulți decât au, de regulă, județele cu populație mai mare, unele având doar doi sau trei, iar altele niciunul. Echipa lucrează în general cu patru oameni pe o tură și doi pe cealaltă, iar la urgențe se strâng și cei aflați acasă. Cinci dintre ei au vorbit, spre sfârșitul verii, despre antrenamente, riscuri și ce găsești, de fapt, sub apă, inclusiv în lacuri precum Colibița.
Comandantul echipei, Ovidiu Galeș, face parte din formație din 2018, când a absolvit cursul special de la Constanța. Spune că meseria cere mai mult decât forță fizică și rezistență psihică: trebuie să te poți adapta unor condiții dure. Scafandrii se antrenează de minimum două ori pe lună, vara și iarna, pentru că o urgență nu anunță când vine. Pe primul loc între calitățile necesare, comandantul pune respectul reciproc, pentru că o scufundare se face în patru, iar de acolo vin asumarea și încrederea.
Asumarea are limite concrete. Scafandrii ISU Bistrița sunt brevetați pentru 30-40 de metri adâncime, iar întrebarea care se pune la o victimă aflată la 43-45 de metri nu are răspuns în regulament, ci în decizia fiecăruia. Galeș a ajuns el însuși într-o astfel de zonă, fără să vrea. La un antrenament de iarnă, în februarie, cu temperaturi de minus două grade afară, a pierdut saula, firul de ghidaj pe care se coboară, pe la 20 și ceva de metri. Vizibilitatea era zero și a coborât, neintenționat, până la aproximativ 50 de metri. Totul s-a încheiat fără urmări. Spune că nu face diferență între intervenții ușoare și grele și că se concentrează pe fiecare detaliu, ca nicio intervenție să nu fie ratată.
Cel mai tânăr din echipă, Florin Farcaș, în vârstă de 26 de ani, este scafandru din 2024. A terminat în 2019 Școala de Subofițeri de la Boldești, iar interesul pentru scufundări i-a venit încă din practica făcută la Bistrița cu un an înainte, când Galeș i-a arătat autospeciala și echipamentul și l-a luat la înot. Cursul de la Constanța a fost un test serios. Știa să înoate, dar nu corect, iar instructorii, scafandri de luptă militari, au pus accent pe înot. Antrenamentele au fost zilnice, timp de zece săptămâni, în mare și în Dunăre. A plecat cu 84 de kilograme și s-a întors cu 74.
Cele mai grele intervenții sunt, spune Farcaș, cele din ape curgătoare, unde vizibilitatea e aproape nulă.
Sursă text și foto: Bistrițeanul — articolul original