Mulți copii spun la școală că vor să ajungă învățători, dar puțini rămân fideli acestui gând până la maturitate. Andrada Mazilu a rămas. Visul de a sta la catedră a avut-o în grijă încă din copilărie și a cântărit destul cât, la doar 14 ani, să părăsească Timișoara și să se mute la Sibiu.
Drumul spre meserie a trecut prin școli din România și din Germania, o experiență care i-a lărgit perspectiva asupra felului în care se poate preda. De atunci s-au adunat aproape două decenii petrecute în fața elevilor, timp în care învățătoarea nu s-a oprit la metodele clasice.
Astăzi, miza ei este una simplu de spus și greu de atins: să-i facă pe copii să iubească cartea și învățatul. Caută, în acest scop, căi noi de a-i apropia de lectură și de cultură, într-o vreme în care cititul pentru plăcere concurează cu ecranele pentru atenția celor mici.
Povestea ei, legată de Sibiu prin alegerea făcută în adolescență, arată că vocația pentru învățământ poate fi mai mult decât o simplă carieră. Rămâne de văzut ce metode concrete va aduce la clasă, dar direcția e clară: lectura să fie o bucurie pentru elevi, nu o obligație.
Sursă text și foto: Tion (Timiș Online) / Agenda PubliTim — articolul original
