Guvernul trebuie să înceapă, în cel mult 10 zile, demersurile pentru plata restanțelor salariale din Justiție, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a respins joi, 15 octombrie 2026, recursurile Executivului și ale Ministerului Finanțelor. Decizia este definitivă și executorie, iar miza depășește 5,2 miliarde de lei, adică aproximativ un miliard de euro. Instanța supremă a menținut astfel sentința din 5 mai a Curții de Apel București, care obliga statul să asigure integral fondurile pentru drepturile salariale scadente în 2026, inclusiv printr-o rectificare bugetară.
Tot joi, ÎCCJ a respins ca inadmisibilă cererea Guvernului de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Procesul a fost deschis chiar de Înalta Curte, în calitatea ei de instituție responsabilă de bugetul instanțelor judecătorești, iar recursul a rămas tot la ea pentru că Legea contenciosului administrativ îi dă competența să judece recursurile împotriva sentințelor curților de apel în această materie. Purtătorul de cuvânt al instanței, Victor Alistar, a explicat pentru HotNews ce înseamnă termenul fixat: „În termen de 10 zile, Guvernul trebuie să înceapă procedura de conformare voluntară pentru stingerea datoriilor. Adică, să înceapă demersurile de alocare a acestor bani”.
Hotărârea menținută prevede și sancțiuni usturătoare pentru întârziere: penalități de 1% pentru fiecare zi, plus o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, potrivit HotNews. Din partea Executivului, purtătoarea de cuvânt a Guvernului interimar Bolojan, Ioana Dogioiu, a transmis la solicitarea jurnaliștilor din presa centrală că situația nu poate fi rezolvată de actuala echipă. „Guvernul Bolojan a încercat să evite această situație prin toate căile legale de atac, inclusiv la CCR. Guvernul interimar nu poate face rectificare bugetară deci nu poate aloca suma”, a spus ea. Se conturează astfel un blocaj: instanța cere bani, iar singurul instrument invocat pentru a-i găsi este, în opinia Guvernului, în afara atribuțiilor unui cabinet interimar.
Potrivit analizei SpotMedia, necesarul bugetar invocat în proces este de 5.223.970.000 de lei. Aproximativ 4,014 miliarde reprezintă drepturi salariale restante, iar aproape 1,210 miliarde sunt despăgubiri sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată. Datoriile provin din recalculări retroactive ale salariilor, recunoscute prin hotărâri judecătorești și ordine administrative. Un mecanism central a fost extinderea unor majorări acordate anumitor categorii din Justiție către alți angajați, în baza principiului egalității de tratament, iar disputele au vizat inclusiv baza de calcul și aplicarea unor creșteri succesive. La diferențele neachitate s-au adăugat dobânzi și actualizări cu inflația.
Eșalonările și amânările decise de guverne au făcut ca în suma pentru 2026 să intre atât plățile anului curent, cât și obligații rămase din anii anteriori, arată aceeași publicație. În comunicatul transmis joi, instanța supremă a argumentat de ce consideră obligatorie alocarea banilor: „Statul nu poate recunoaște existența unei datorii prin propriile acte normative și, în același timp, să refuze asigurarea resurselor necesare exec
Sursă text și foto: Bihoreanul (eBihoreanul) — articolul original