Înalta Curte de Casație și Justiție a decis joi, 15 octombrie 2026, că Guvernul nu poate obține trimiterea la Curtea de Justiție a Uniunii Europene a procesului în care este obligat să asigure fonduri pentru salariile restante ale magistraților. Instanța supremă a respins cererea de sesizare a CJUE ca inadmisibilă și a respins, ca nefondate, recursurile Guvernului și ale Ministerului Finanțelor. Hotărârea este definitivă, iar miza, estimată la 4,8-5 miliarde de lei, rămâne în sarcina Executivului.
Toate recursurile vizau sentința civilă nr. 141/2026, pronunțată la 5 mai 2026 de Curtea de Apel București, Secția a X-a de contencios administrativ și fiscal și pentru achiziții publice. Soluția a fost pusă joi la dispoziția părților de grefa instanței.
Litigiul a pornit de la acțiunea ÎCCJ împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor, care urmărea ca statul să asigure banii necesari plății drepturilor salariale restante ale magistraților și ale altor categorii de personal. Sumele rezultă din hotărâri judecătorești și sunt scadente în 2026. Curtea de Apel a admis acțiunea în mai și a obligat autoritățile să găsească fondurile, inclusiv prin rectificare bugetară.
În recurs, Guvernul a cerut o întrebare preliminară către CJUE și suspendarea judecării cauzei până la pronunțarea instanței europene. Instanța supremă a refuzat această cale. În paralel, Executivul a ridicat la Curtea Constituțională problema raportului dintre obligațiile impuse de instanță și atribuțiile sale privind elaborarea și executarea bugetului de stat.
Cum hotărârea nu mai poate fi atacată, Guvernul rămâne fără argumentul procedural prin care ar fi putut amâna plata. Rămâne de văzut dacă dosarul de la Curtea Constituțională va schimba ceva și cum va fi acoperită suma într-un an bugetar deja strâns, inclusiv printr-o eventuală rectificare.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original