Înalta Curte de Casație și Justiție respinge acuzațiile potrivit cărora magistrații ar încasa bani în baza unor hotărâri date „în afara legii” și susține că drepturile salariale ale judecătorilor și procurorilor decurg exclusiv din lege. Precizările au fost făcute vineri, 16 octombrie 2026, în contextul dezbaterii publice despre restanțele salariale ale magistraților și despre efectul lor asupra bugetului.
Instanța supremă explică, într-un comunicat, că legislația de salarizare a stabilit pentru sistemul de justiție o Valoare de Referință Sectorială. Ulterior, statul a introdus prin lege majorări pentru anumite specialități sau categorii de personal, ceea ce a dus, prin norme legale, la creșterea acestei valori. Tot legea, în toate actele succesive de salarizare, a prevăzut că personalul își păstrează drepturile câștigate, o regulă aplicată tuturor familiilor bugetare. Litigiile au fost soluționate pe baza deciziilor Curții Constituționale, a principiului „la muncă egală, plată egală” și a cadrului stabilit de legiuitor.
Înalta Curte atribuie mărimea datoriilor „conduitei nelegale și iraționale economic a Guvernului”. Restanțele către magistrați au fost eșalonate prin așa-numitele ordonanțe „trenuleț”, pe cinci ani, cu tranșe crescătoare spre final. O parte importantă a sumei vine din majorări și penalități prevăzute de lege, inclusiv dobânzi penalizatoare. Potrivit ICCJ, fiecare an de amânare adaugă peste 21% la datoria inițială, față de o dobândă medie a datoriei publice de 7,4%.
Comunicatul invocă și un argument fiscal: din diferențele salariale, fără penalități și accesorii, 41,5% se întorc la bugetul de stat prin contribuții obligatorii și impozitul pe salarii.
Cel mai dur pasaj vizează discursul public despre subiect. ICCJ vorbește despre o „campanie de ură” declanșată de „propaganda afiliată guvernului”, care ar induce ideea că plata restanțelor se face în detrimentul populației. Instanța susține că plata salariilor, pensiilor, prestațiilor sociale și a arieratelor către toți creditorii bugetari sunt obligații legale, de la care se construiește bugetul, nu invers. În opinia ei, ceea ce îngreunează bugetul de la an la an este practica amânării și a rostogolirii datoriilor de la un exercițiu bugetar la altul și de la un guvern la altul, nu aplicarea drepturilor prevăzute de lege.
Sursă text și foto: Impact Press — articolul original