Inflația de aproape 10% îi împinge tot mai mulți români spre bursă. Horia Gustă, de la Asociația Administratorilor de Fonduri, spune că numărul investitorilor din fondurile de acțiuni a crescut de peste 20 de ori în mai puțin de șapte ani. La 1 ianuarie 2020 erau doar 14.000, iar acum sunt 309.000. Pe întreaga industrie a fondurilor sunt aproximativ 1,4 milioane de investitori și numărul se apropie de 1,5 milioane. Explicația lui e directă: „Când ai inflaţie aproape 10% şi nu faci nimic cu banii tăi, e clar că ai pierdut din start.” Pentru el, instrumentele care pot bate inflația sunt acțiunile și fondurile care investesc în ele.
Contează și cine sunt noii investitori. În 2020, un investitor dintr-un fond de acțiuni avea în medie 107.000 de lei, iar fondurile erau văzute ca un produs pentru oameni cu bani. Între timp, deținerea medie a scăzut la jumătate. Asta nu înseamnă că oamenii au pierdut bani. Înseamnă că au intrat mult mai mulți investitori, fiecare cu sume mai mici. Gustă a vorbit la conferința ZF Piața de Capital 2026 despre cei care pun deoparte 200-300 de lei pe lună. Contribuția e modestă, dar în câțiva ani îți schimbă felul în care te raportezi la bani, iar rezultatul se vede în portofoliu.
Creșterea a venit într-o perioadă deloc liniștită: pandemia, războiul din Ucraina, încă neîncheiat, tarifele comerciale și un al doilea conflict armat. Tocmai aici e paradoxul. Crizele nu i-au îndepărtat pe oameni de piața de capital. Mai degrabă, inflația i-a obligat să se uite dincolo de depozitul bancar. Dobânzile la depozite au rămas de multe ori sub ritmul scumpirilor, așa că banii ținuți în bancă pierd din valoare chiar dacă suma din cont nu scade.
Gustă a explicat și de ce ETF-urile au atras atât de mult interes. Un ETF este un fond deschis listat la bursă și poate replica indicele BET aproape în totalitate. De exemplu, poate avea 20% din portofoliu în acțiuni Banca Transilvania, cât cântărește banca în indice. Un fond clasic de acțiuni nu are voie să facă asta. O singură companie poate reprezenta cel mult 10% din portofoliu, iar toate participațiile între 5% și 10% nu pot depăși împreună 40%. De aceea, spune Gustă, cele două tipuri de fonduri nu se pot compara direct. ETF-urile au în plus avantajul că se cumpără prin bursă și au o valoare publicată zilnic în rapoartele Bursei de Valori București.
Mesajul sună bine, dar vine de la reprezentantul unei industrii care câștigă din fiecare investitor nou. Merită spus și că acțiunile nu garantează un randament peste inflație de la un an la altul. Evaluările marilor companii listate au scăzut după corecția din ultima lună, iar cine a intrat recent a văzut deja cât de volatilă poate fi piața. Pentru cei care economisesc lunar sume mici, fie că stau în Sibiu sau în București, argumentul rămâne însă greu de contrazis pe termen lung. Cu o inflație de aproape 10%, banii lăsați neinvestiți își pierd sigur o parte din valoare.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original