Cetățenii nu ar mai urma să care la ghișee acte pe care statul le are deja în propriile baze de date. Guvernul condus de Luca Niculescu a depus joi, 15 octombrie 2026, în Parlament Programul de guvernare 2026-2028, care include o Lege a guvernanței digitale integrate, construită pe principiul „o singură dată”. Pentru locuitorii din Caraș-Severin, obișnuiți să facă drumuri între primărie, finanțe și casa de asigurări cu aceleași adeverințe, promisiunea ar însemna mai puține cozi și mai puțină birocrație, dacă va fi dusă la capăt.
Condiția tehnică, spune documentul, este ca registrele de bază ale statului să poată „vorbi” între ele. Pentru asta, Executivul vrea să adopte nomenclatoarele acestor registre și să pună efectiv în funcțiune Platforma Națională de Interoperabilitate, prevăzută de Legea nr. 242/2022. Tot în acest pachet intră norme tehnice comune pentru arhitectură, interoperabilitate și date, plus o bibliotecă publică de componente software reutilizabile. Miza e și financiară: proiectele digitale care nu respectă standardele naționale nu vor mai primi bani de la buget sau din fonduri europene. Registrul aplicațiilor informatice ale administrației devine public și va cuprinde inclusiv aplicațiile de inteligență artificială.
Un capitol separat vizează mutarea sistemelor informatice în Cloud-ul Privat Guvernamental. În primele 100 de zile de mandat, orice sistem nou sau modernizare majoră în administrația centrală va fi găzduit implicit acolo, cu excepții doar pe baza unei justificări tehnice avizate. Sistemele existente vor migra treptat, în funcție de cât de critice sunt și de ciclul de viață al echipamentelor, după un plan trimestrial cu jaloane. Punctul de pornire nu e impresionant: în martie 2026 fuseseră mutate doar 9 din 41 de aplicații. Guvernul promite audituri periodice ale consumului de resurse, cu cote pe instituții, iar securitatea aplicațiilor migrate va fi evaluată împreună cu Directoratul Național de Securitate Cibernetică.
Programul dedică un spațiu larg inteligenței artificiale în administrație. Sunt anunțate reguli unitare pentru selectarea, testarea, achiziția și folosirea soluțiilor de AI, în acord cu AI Act-ul european și cu protecția drepturilor fundamentale, un mediu de testare (sandbox) pentru servicii bazate pe identitate digitală, AI și schimb securizat de date, dar și proiecte pilot, hub-uri de inovare și hackatoane publice. La Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) ar urma să se dezvolte infrastructura de calcul pentru modelele folosite în administrație și să apară un Corp al inginerilor AI din administrația publică. Funcționarii ar primi instrumente de inteligență artificială generativă achiziționate centralizat, cu ghid de utilizare și reguli stricte pentru datele personale.
Programul mai prevede aplicarea Regulamentului european privind guvernanța datelor, cu rol întărit pentru ADR în intermedierea datelor, și implementarea Regulamentului european privind reziliența cibernetică. Rămâne de văzut cât din această listă ambițioasă ajunge pe hârtie și cât în sistemele instituțiilor: interoperabilitatea registrelor este promisă de ani de zile, iar ritmul migrării în cloud de până acum nu inspiră prea mult optimism.
Sursă text și foto: Realitatea de Caraș-Severin — articolul original