Guvernul condus de premierul desemnat Luca Niculescu își propune să pună în funcțiune aproape 5.800 MW de capacități noi de producție de energie până la sfârșitul anului 2027 și să înceapă exploatarea gazelor din Marea Neagră în prima jumătate a aceluiași an. Țintele apar în Programul de guvernare 2026–2028, depus joi, 15 octombrie 2026, seara, la Parlament, iar scopul declarat este ca România să își acopere o parte mai mare din consum din resurse proprii și să depindă mai puțin de importurile scumpe de electricitate.
Din cei aproximativ 5.800 MW, 3.600 MW ar veni din surse regenerabile, iar 2.200 MW din centrale pe gaze, în principal cele de la Mintia și Iernut. Executivul promite să publice lista proiectelor și să raporteze la fiecare șase luni cât s-a realizat. Angajamentul de transparență contează, mai ales că termenul de doar câțiva ani pentru un volum atât de mare de capacități este ambițios pentru un sector în care autorizările și finanțările se întind adesea mult.
Miza gazelor este proiectul Neptun Deep, dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz, de unde programul estimează o producție de circa opt miliarde de metri cubi pe an. Gazele ar merge întâi spre consumul intern, producția de electricitate, fabricarea îngrășămintelor și industria petrochimică, iar surplusul ar fi exportat. Înainte de startul producției, Guvernul vrea să stabilească un nou cadru pentru redevențe, adică pentru sumele plătite statului pentru resursele exploatate, cu respectarea contractelor existente.
La capitolul stocare, ținta pentru finalul lui 2026 este de aproximativ 1.500 MW, prin baterii și proiecte hidroenergetice, iar până în 2028 programul vizează un portofoliu de circa 4.500 MW. Sunt menționate Tarnița-Lăpuștești, în județul Cluj, și Frasin-Pângărați, în zona lacului Bicaz, din județul Neamț. Stocarea este piesa care ar permite folosirea mai eficientă a energiei regenerabile, produsă inegal pe parcursul zilei.
Cărbunele nu dispare imediat din ecuație. Grupurile pe lignit de la Complexul Energetic Oltenia necesare siguranței alimentării vor rămâne în funcțiune până când vor fi operaționale capacitățile care le înlocuiesc, iar retragerea lor ar urma un calendar convenit cu Comisia Europeană, reevaluat public la fiecare șase luni. Pentru 2027 sunt prevăzute și parcuri fotovoltaice ale complexului, cu o capacitate totală de circa 735 MW.
În domeniul nuclear, programul prevede retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, pentru care Banca Europeană de Investiții a aprobat o finanțare de 800 de milioane de euro. Pentru Unitățile 3 și 4, care ar însuma împreună aproximativ 1.400 MW, sunt prevăzute pregătirea finanțării și finalizarea procedurii privind ajutorul de stat la Comisia Europeană.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original