Viitorul guvern de la București riscă să înceapă la un nivel de legitimitate cum nu s-a mai văzut în ultimii ani, înainte să ia vreo decizie. Asta susține jurnalistul Dan Tăpălagă într-o analiză publicată pe 2 octombrie. După cinci luni de criză politică și trei încercări eșuate de a forma un cabinet, președintelui Nicușor Dan i-ar mai rămâne o singură variantă: un guvern PSD, condus fie de un premier tehnocrat, fie chiar de Sorin Grindeanu. Un astfel de guvern ar depinde, deschis sau pe ascuns, de voturile AUR în Parlament.
Criza a pornit pe 5 mai 2026, când guvernul Ilie Bolojan a căzut în urma unei moțiuni de cenzură inițiate de AUR și PSD. Tăpălagă spune că motivele politice ale demiterii nici acum nu sunt clare. El îi pune pe același plan pe cei trei actori care au contribuit la căderea cabinetului: Nicușor Dan, Sorin Grindeanu și George Simion. Pe Simion îl numește liderul unui partid extremist. Prin urmare, cabinetul care urmează nu ar porni de la zero. Ar duce după el ceea ce autorul numește „tinichelele” felului în care a ajuns la putere.
Prima problemă ține de suspiciunea unei influențe externe. După scandalul Kimberly Gate, autorul crede că mulți români vor vedea un guvern minoritar construit în jurul PSD ca pe un proiect susținut de Washington. Interesul american ar fi un executiv dispus să cumpere GNL din SUA „în orice condiții”, după modelul Albaniei. Tăpălagă remarcă ironia: Grindeanu și Simion ar ajunge să fie acuzați exact de ce le-au reproșat ani la rând adversarilor, adică faptul că servesc o putere străină. A doua problemă e aritmetica din Parlament. Chiar dacă la învestire ar primi și voturi de la unii liberali, PSD nu poate guverna fără AUR. Cele două partide au colaborat deja în Parlament, AUR a primit între timp conducerea unei instituții publice, iar Grindeanu a pregătit terenul prin declarații și gesturi de curtoazie.
Cea mai gravă acuzație din analiză privește rolul instituțiilor de forță. Autorul enumeră mai multe episoade petrecute chiar în timpul crizei: Ilie Bolojan a fost chemat la DNA ca martor vineri, cu puțin înaintea consultărilor de luni de la Cotroceni; Dominic Fritz a fost evacuat de la primărie; DNA a deschis o anchetă în cazul primarului Ciprian Ciucu; alegerile interne din PNL au fost anulate. Tăpălagă admite că în politica românească se întâmplă și coincidențe. Spune însă că acestea sunt prea multe pentru a crede că nu au legătură cu presiunea pusă pe PNL și USR să accepte formula de guvern dorită de Cotroceni. Afirmația rămâne o interpretare a autorului, nu o legătură demonstrată, dar va fi greu de ignorat în dezbaterea publică.
Ultimul argument e unul politic și moral. Nicușor Dan a câștigat alegerile cu o agendă reformistă, opusă PSD, și ar ajunge totuși să readucă PSD la putere. Autorul spune că la fel a procedat și Klaus Iohannis. Consecințele practice sunt ușor de anticipat. Un guvern minoritar, dependent de un partid pe care propriii alegători îl privesc cu suspiciune, va avea puțin spațiu pentru măsuri nepopulare și va fi vulnerabil la fiecare vot important. Dacă scenariul se confirmă, AUR va avea cel mai mult de câștigat: influență reală asupra guvernării, fără să-și asume oficial răspunderea pentru ea.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original