Mobilizarea elevilor francezi împotriva condițiilor din școli a ajuns într-un punct periculos, iar disputa politică s-a mutat de la clase supraaglomerate la responsabilitatea pentru violențe. Aproximativ 300 de polițiști și jandarmi au fost răniți doar joi, potrivit ministrului de interne Laurent Nuñez. Guvernul acuză deschis partidul Franța Nesupusă (LFI, extrema stângă) că i-a încurajat pe tineri să iasă în stradă și să treacă la violență.
Imaginea care a șocat Franța vine din arondismentul 20 al Parisului. Într-un video distribuit masiv pe rețelele sociale, un grup de tineri urmărește o polițistă și o lovește, strigând „omorâți-o!”. Victima este o locotenentă stagiară de la Prefectura de Poliție, care a fost trântită la pământ și agresată de mai multe persoane. Nuñez a promis pe X că agresorii vor fi găsiți și trimiși în fața justiției. Potrivit lui Gérald Darmanin, o treime dintre cei reținuți sunt acuzați de violențe împotriva persoanelor. Bilanțul nu se oprește aici. Circa 400 dintre cele 3.700 de licee din țară au fost blocate, iar în unele locuri au avut loc incendieri și distrugeri. Au fost atacați polițiști și pompieri, dar și profesori care încercau să-și apere școlile.
Ministrul educației, Edouard Geffray, le-a cerut direct părinților să intervină. „Părinții trebuie să se mobilizeze și să le spună copiilor să nu meargă” la blocaje, a declarat el la BFMTV, avertizând că minorii aflați în stradă sunt în pericol. Apelul arată cât de puțin control mai are statul asupra unei mișcări fără lideri clari. La origine, revendicările erau cât se poate de concrete: clase supraaglomerate, lipsa profesorilor și diferențe mari de tratament între licee.
Tocmai lipsa unei conduceri recunoscute a lăsat loc politicienilor. Franceinfo relatează că, joi dimineață, pe o baricadă din Paris, megafonul era ținut de Aymeric Caron, deputat afiliat LFI, care le striga elevilor „Suntem alături de voi!”. La Vitry-sur-Seine, Mathilde Panot, lidera grupului parlamentar LFI, le-a spus liceenilor că „un tineret mobilizat este mai periculos decât o bombă atomică”. La Saint-Denis, cel mai mare oraș condus de LFI, primarul Bally Bagayoko a fost filmat dansând lângă elevi care făceau distrugeri în fața unui liceu. Jean-Luc Mélenchon respinge acuzațiile, afirmă că partidul susține doar metode nonviolente și descrie protestele ca pe o mișcare „auto-organizată”.
Miza electorală este evidentă. Mélenchon este candidatul LFI la prezidențialele din 2027. Unii deputați ai partidului recunosc că, susținând protestele, speră să câștige încrederea tinerilor și, eventual, voturile părinților lor. Un membru important al LFI admite însă că pariul e riscant: dacă mobilizarea rămâne pașnică, partidul câștigă, iar dacă nu, „vom avea cu toții o problemă”. Imaginile cu polițiști bătuți îi servesc deocamdată mai degrabă adversarilor săi. Marine Le Pen, candidata Reunirii Naționale (RN) și favorita sondajelor, a cerut deja o lege care să-i oblige pe cei care distrug bunuri publice să plătească daunele. Este un mesaj de ordine publică ce rezonează ușor cu un electorat speriat.
Pentru guvern, momentul nu putea fi mai prost ales. Revoltele au început exact când a pornit dezbaterea bugetului pe 2027, care se anunță extrem de dificilă. Cererile elevilor pentru mai mulți profesori și clase mai mici înseamnă bani pe care executivul greu îi va găsi. Dacă protestele continuă, școala riscă să devină unul dintre subiectele centrale ale campaniei prezidențiale, iar această dispută a început deja în stradă.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original