Un fost ofițer ucrainean, identificat doar ca Serhii K. conform legislației germane privind protecția datelor, este judecat miercuri, 14 octombrie 2026, în Germania, fiind acuzat că a condus operațiunea clandestină din septembrie 2022 în urma căreia au fost avariate gazoductele Nord Stream din Marea Baltică. Este prima dată când probele adunate în ani de anchetă ajung într-o ședință publică, într-un dosar delicat politic pentru Berlin, care continuă să sprijine Kievul, relatează Reuters.
Potrivit procurorilor, bărbatul, arestat anul trecut în Italia în baza unui mandat internațional, ar fi coordonat un grup de agenți ucraineni din care ar fi făcut parte scafandri și un specialist în explozibili. Ei ar fi acționat în numele unor structuri nenumite ale statului ucrainean. Serhii K. neagă orice implicare, iar guvernul de la Kiev a respins și el acuzațiile. Moscova a transmis luni că așteaptă un „verdict just”, care să arate cine a executat și cine a ordonat atacul.
Acuzarea susține că faptele pot fi încadrate drept crimă de război, pentru că ar fi vizat obiective civile și ar fi distrus infrastructură care deservea populația. Scopul presupus ar fi fost tăierea unei surse majore de venituri externe pentru Rusia, după invazia la scară largă a Ucrainei din februarie 2022. În box se află doar Serhii K. Autoritățile croate l-au arestat însă pe Vladimir Z., despre care procurorii cred că ar fi făcut parte din echipa de scafandri.
Reconstituirea anchetei sună aproape ca un scenariu de film. Cu circa trei săptămâni înainte de atac, Serhii K. ar fi mers din Polonia în Germania cu un pașaport ucrainean fals. Grupul ar fi închiriat un velier din Rostock și ar fi navigat spre o zonă din apropierea insulei daneze Bornholm, unde ar fi fixat pe fundul mării explozibili militari cu temporizatoare. Der Spiegel și ZDF au scris anterior că la bordul iahtului Andromeda se aflau cinci bărbați și o femeie, iar ambarcațiunea a plecat din Rostock pe 6 septembrie și s-a întors pe 23 septembrie 2022.
Pe 26 septembrie 2022, seismologii suedezi au înregistrat mai multe explozii, la intervale de aproximativ 17 ore. Deflagrațiile au rupt trei dintre cele patru conducte de oțel acoperite cu beton și au eliberat în atmosferă cantități uriașe de metan. Sistemul, construit de rusul Gazprom la adâncimi de 80–110 metri și lung de aproximativ 1.200 de kilometri, era una dintre principalele artere prin care gazele rusești ajungeau în Europa Occidentală. Procesul de acum ar putea lămuri, în sfârșit, cine a dat ordinul, întrebarea la care nici ancheta, nici dezmințirile oficiale nu au răspuns până acum.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original