Peste 400 de școli și alte unități de învățământ din Franța rămân închise vineri, după ce protestele elevilor împotriva planului de austeritate al Guvernului au degenerat în violențe. Anunțul a fost făcut de ministrul Educației, Edouard Geffray, citat de Reuters. Bilanțul confruntărilor arată 625 de persoane reținute, 83 de polițiști și jandarmi răniți și cel puțin 119 elevi și angajați ai școlilor cu răni. Ce a început ca o mișcare împotriva tăierilor bugetare a ajuns o problemă de ordine publică și, tot mai mult, una politică.
Mai multe incidente arată cât de departe s-a ajuns. La liceul Victor Hugo din Marsilia, directorul, directorul adjunct și alți doi angajați au fost atacați și stropiți cu benzină. În Auchel, directorul unui liceu profesional a ajuns la spital după ce un proiectil pirotehnic l-a rănit la ureche. La Nantes, focul pus unui tomberon s-a extins la clădirea liceului Nelson Mandela. În Saint-Denis, confruntările s-au purtat cu artificii și gaze lacrimogene. Profesorii și directorii, care în mod normal stau între elevi și autorități, au devenit ei înșiși ținte.
Protestele vin pe fondul disputei privind viitorul buget al Franței. Guvernul pregătește economii de 54 de miliarde de euro, pentru a ține sub control cheltuielile și deficitul. Sindicatele resping măsurile și cer, printre altele, salarii mai mari și condiții de muncă mai bune în sectorul public. Pentru un executiv care trebuie să convingă și piețele, și partenerii europeni că poate pune ordine în finanțele publice, presiunea vine acum din două direcții opuse: nevoia de tăieri, pe de o parte, și o stradă tot mai agitată, pe de alta.
Geffray încearcă să calmeze situația prin discuții. Vineri are programate întâlniri de urgență cu sindicatele din educație, asociațiile de părinți, organizațiile elevilor și reprezentanții Consiliului Național al Vieții Școlare. Ministrul spune că vrea să „transforme dialogul în progrese”. Problema e că marja lui de negociere depinde de un buget pe care nu îl controlează singur, iar fără concesii concrete întâlnirile riscă să rămână doar un gest de imagine.
Tensiunea politică a crescut și ea. Surse apropiate premierului Sebastien Lecornu susțin că, într-o celulă de criză, serviciile de informații ar fi indicat că protestele au fost instigate de politicieni din stânga radicală, în special din partidul Franța Nesupusă (LFI). Dacă Guvernul va susține public această acuzație, discuția s-ar putea muta de la buget și condițiile din școli spre un conflict direct cu opoziția. O asemenea mișcare ar putea întări tabăra guvernamentală, dar la fel de bine ar putea înrăutăți relația cu elevii și sindicatele, chiar acum, când ministrul încearcă să-i aducă la masa negocierilor.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original