Mai multe instituții de forță din România folosesc, prin același furnizor local, un program de extragere a datelor din telefoane și computere despre care procurorii americani spun că era controlat din umbră de cetățeni ruși. Este vorba despre Oxygen Forensic Detective, achiziționat de DNA, DIICOT, Comandamentul Apărării Cibernetice, Poliția Română și o unitate a Ministerului Apărării. Direcția Națională Anticorupție a anunțat între timp că a început procedurile pentru încetarea contractului.
Departamentul de Justiție al SUA susține că, după sancțiunile impuse Rusiei în 2022, proprietarii ruși ai Oxygen Forensics au ascuns atât faptul că dețin compania, cât și faptul că dezvoltarea programului continua în Rusia. Aceiași cinci oameni ar fi controlat și MKO Systems, o firmă-soră care vindea tehnologia Serviciului Federal de Securitate al Rusiei și Ministerului de Interne de la Moscova. Un instrument folosit la percheziții informatice în România ar fi fost, așadar, și în dotarea unor structuri rusești de forță.
Pe piața locală, programul a ajuns la instituții prin Q-East Software SRL, un furnizor consacrat al Inspectoratului General al Poliției Române. În august, DNA a atribuit un acord-cadru în care un lot, Oxygen Forensic Detective, are o valoare estimată de 66.300 de lei. DIICOT are o reînnoire de licență de 75.651,84 de lei, valabilă din noiembrie 2026 până în noiembrie 2029. Tot în august, unitatea militară UM 02499 din București a plătit 107.725,73 de lei pentru aceeași soluție.
Atenția se mută și pe oamenii din spatele firmei. Cofondator al Q-East este Marius Sticlaru, fost ofițer SRI, căruia i s-a retras titlul de doctor după ce Academia SRI l-a acuzat de plagiat. Alături de Sticlaru, în firmă figurează Tiberiu Lorenzio Leta, al cărui nume apare într-o investigație DIICOT privind un dosar de spălare de bani. Sursa nu indică vreo acuzație directă împotriva lor în legătură cu originea softului.
Cel mai incomod aspect pentru autorități vine din investigația Politico. Jurnaliștii au documentat că polițiști și procurori din România și Letonia au continuat să cumpere produsul chiar și în septembrie, când în SUA se pregăteau deja acuzațiile federale împotriva proprietarilor ruși. Întrebarea rămâne dacă instituțiile aveau cum să afle mai devreme cine se află în spatele companiei. Rămâne de văzut și ce se întâmplă cu datele deja procesate prin aceste programe și cu licențele plătite pe mai mulți ani.
Sursă text și foto: Gazeta de Cluj — articolul original