Fondul Monetar Internațional trage un semnal de alarmă: economia globală se îndreaptă spre o perioadă cu riscuri suprapuse, în care scumpirea energiei, datoriile publice uriașe și entuziasmul din jurul inteligenței artificiale pot lovi simultan ritmul de creștere. Avertismentul vine de la directoarea generală a instituției, Kristalina Georgieva, într-un moment în care petrolul Brent a trecut de 100 de dolari pe baril.
Cel mai imediat pericol, în lectura FMI, vine din Orientul Mijlociu. Conflictele din regiune pun sub semnul întrebării siguranța aprovizionării cu energie, iar piața a reacționat deja prin prețuri. Un petrol care se menține peste pragul psihologic de 100 de dolari reaprinde temerea unei noi presiuni inflaționiste, exact când băncile centrale speră să țină sub control scumpirile.
A doua vulnerabilitate este datoria publică, mai ales în economiile dezvoltate. Cu datorii deja ridicate, statele au mai puțin spațiu să amortizeze șocuri: dacă energia se scumpește și creșterea încetinește, costul împrumuturilor și presiunea asupra bugetelor cresc împreună.
Inteligența artificială apare în evaluarea FMI cu două fețe. Investițiile masive în domeniu pot da un impuls real economiei mondiale, însă instituția atrage atenția că pot genera și dezechilibre financiare, supraevaluarea companiilor din sector și efecte greu de anticipat pe piața muncii. Altfel spus, aceeași mizã care poate trage creșterea în sus poate deveni sursă de volatilitate dacă așteptările se dovedesc exagerate.
Pentru economiile deschise și dependente de importuri energetice, între care și România, combinația e una de urmărit: carburanți mai scumpi înseamnă costuri mai mari pentru transport și industrie, iar marja de manevră bugetară rămâne îngustă.
Sursă text și foto: News Cluj — articolul original