Bruxelles-ul pune Londra în fața unei alegeri incomode: fie Marea Britanie își aliniază taxele vamale pentru mașinile chinezești la cele ale Uniunii Europene, fie riscă să rămână în afara viitoarelor reguli „Made in Europe”. Aceste reguli ar putea închide piața comunitară pentru o parte din producția auto britanică. Potrivit Financial Times, oficialii europeni i-au transmis guvernului britanic că cea mai simplă cale ar fi chiar intrarea în uniunea vamală a UE. Pentru Londra, varianta aceasta e aproape imposibil de acceptat politic, la un deceniu după votul pentru Brexit.
Miza vine din legislația pe care Comisia Europeană o pregătește acum. Normele vor stabili praguri de conținut local pentru vehiculele electrice vândute în blocul comunitar. Textul nu este încă finalizat, dar ar putea intra în vigoare chiar de anul viitor. Britanicii cer să fie tratați la fel ca producătorii europeni. Răspunsul primit, citat de FT din surse care au cerut să nu fie numite, este că uniunea vamală „ar rezolva cea mai mare parte a dificultăților” create de „Made in Europe”. Tot ea ar închide și breșa care îi îngrijorează cel mai mult pe europeni: diferența de taxe vamale, prin care mărfurile chinezești ar putea intra în UE ocolind taxele comunitare, cu o escală prin Marea Britanie.
Temerea are o bază concretă. UE a impus deja, din 2024, taxe compensatorii suplimentare pe mașinile electrice fabricate în China. Regatul Unit nu a făcut același lucru. Din punctul de vedere al Bruxelles-ului, o piață britanică mai permisivă, lipită de cea europeană, poate deveni o poartă de intrare. De partea cealaltă, Burnham a spus săptămâna aceasta că va pleda ca Marea Britanie să fie recunoscută drept „partener de încredere” în cadrul reglementărilor „Made in EU”. El a avertizat că excluderea țării ar lovi direct industria auto britanică, al cărei principal client extern rămâne piața europeană.
Presiunea pe Londra face parte dintr-o schimbare mai largă de ton a UE față de Beijing. Ursula von der Leyen a promis luna aceasta că blocul comunitar va folosi „fiecare instrument disponibil” pentru a reduce deficitul comercial cu China, pe care l-a numit „nesustenabil”. Cifrele explică nervozitatea: anul trecut, excedentul Chinei în comerțul cu UE a ajuns la 360,6 miliarde de euro (412 miliarde de dolari), cu 15% mai mult decât în 2024. În primele șase luni din acest an a mai crescut cu 9%. În iunie, liderii europeni i-au cerut Comisiei să obțină rezultate concrete din dialogul cu China.
Comisarul pentru comerț, Maroš Šefčovič, a anunțat că va cere Chinei angajamente pentru limitarea excedentului și măsuri preliminare până la începutul lui octombrie. Pe masă vor fi exporturile masive chinezești, restricțiile impuse produselor europene și limitările aplicate de Beijing la exportul de materiale critice, în special minereurile de care depinde industria europeană. Bruxelles-ul pune creșterea importurilor de textile, chimicale, mase plastice, echipamente, baterii și mașini electrice sau hibride pe seama supracapacităților de producție din China. Beijingul respinge acuzația și spune că discursul despre dezechilibre și supraproducție e doar protecționism deghizat.
Pentru Marea Britanie, momentul este cât se poate de prost. Guvernul a încercat în ultimii ani să apropie din nou țara de UE fără să redeschidă dosarul uniunii vamale. Tot în această perioadă a păstrat o relație comercială mai pragmatică cu China. Dacă UE ridică zidul „Made in Europe”, echilibrul acesta devine greu de menținut. Londra va trebui probabil să aleagă de ce parte a zidului vrea să fie, iar pentru producătorii auto britanici întârzierea acestei decizii are și ea un cost.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original