România nu se regăsește printre cele opt proiecte pe care Comisia Europeană le-a selectat pentru finanțare, în valoare totală de 168,2 milioane de euro, prin componenta „Acțiune pentru consolidarea industrială” (Industrial Reinforcement Action) a Programului European pentru Industria de Apărare. Fabricile din grupul Romarm rămân astfel fără o sursă de bani nerambursabili, într-un moment în care majoritatea celor 15 filiale ale companiei sunt, potrivit sursei, în pragul falimentului din cauza lipsei de comenzi. Informația a fost publicată joi, 22 octombrie 2026.
Banii sunt destinați extinderii capacității europene de producție de materiale energetice, sisteme de propulsie, focoase și muniție pentru rachete, drone și artilerie. Comisia estimează că, împreună cu aportul beneficiarilor și al partenerilor, investițiile industriale vor ajunge la circa 1,26 miliarde de euro. Raportul dintre cele două sume arată că instrumentul susține extinderea fabricilor și a echipamentelor, nu acoperă integral costul industrial.
Proiectele câștigătoare vin din Norvegia și Republica Cehă (propulsie pentru rachete și drone), din Franța, Polonia, Belgia, Letonia, Lituania și Spania (focoase), din Finlanda și Germania (explozibili), iar un proiect din Suedia vizează muniția de calibru mic. Producția va fi susținută în 17 unități din 14 state membre UE și din Norvegia, cu măsuri de protecție împotriva amenințărilor fizice și cibernetice. Pilonul face parte dintr-un program cu o alocare de 1,5 miliarde de euro.
Dacă planurile se îndeplinesc, din 2027 aceste capacități ar putea susține anual peste 20.000 de tone de materiale energetice, 3.500 de sisteme de propulsie pentru drone și rachete, 200.000 de focoase pentru muniții de tip loitering (care survolează zona țintei) și 60 de milioane de unități de muniție. Pentru anumite procese, timpul de fabricație ar putea scădea cu până la 90%. Cifrele descriu capacitatea așteptată după instalarea și punerea în funcțiune a echipamentelor, nu o producție disponibilă deja în 2026.
Contextul face ratarea mai greu de justificat. Cheltuielile de apărare ale statelor membre sunt estimate la 454 de miliarde de euro în 2026, față de 418 miliarde în 2025, adică aproximativ 2,4% din PIB, de la 2,2%. În același timp, exporturile românești de armament și tehnică militară au rămas foarte slabe: 90,77 milioane de euro în al doilea trimestru, după circa 70 de milioane de lei în primul. Sursa susține că industria națională ar fi avut capacități disponibile pentru a participa la program, inclusiv în zona propulsiei rachetelor, însă fără un proiect depus și selectat, această oportunitate a trecut pe lângă țară.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original