Costul banilor urcă din nou în Statele Unite, iar piețele nu mai cred că urcușul se va opri curând. Randamentul titlurilor de stat americane pe zece ani a trecut săptămâna aceasta de 5,2%, cel mai înalt nivel din 2007. Acest indicator e reperul după care se stabilesc dobânzile la credite, de la ipotecile din Ohio până la împrumuturile companiilor europene. Obligațiunile pe 30 de ani au depășit 5,5%, lucru care nu se mai întâmplase din 2004. Piața titlurilor de Trezorerie, de 32.000 de miliarde de dolari, a avut cea mai proastă zi de la începutul războiului comercial pornit de Donald Trump și se îndreaptă spre cea mai slabă lună de la finalul lui 2024.
De data aceasta, problema nu e o recesiune care se apropie. Dimpotrivă, economia americană crește prea repede. Indicele PMI publicat miercuri de S&P Global a arătat că activitatea companiilor a accelerat în septembrie în cel mai rapid ritm din ultimii cinci ani, iar Wall Street nu se aștepta la asta. Modelul GDPNow al Fed Atlanta estimează pentru trimestrul al treilea o creștere anualizată de 5,1%, o cifră de neimaginat pentru o economie de dimensiunea celei americane în vremuri normale. Creșterea e împinsă de boom-ul bursier și de investițiile uriașe în inteligență artificială. La asta se adaugă petrolul scump, pe fondul războiului din Iran, și o datorie publică record, pe care investitorii o finanțează tot mai greu.
Luna aceasta, Rezerva Federală a majorat dobânda pentru prima dată din 2023. Piața se întreabă acum dacă a fost doar începutul. Datele despre activitate și prețurile de consum din ultimele săptămâni i-au făcut pe investitori să parieze pe noi scumpiri ale creditului în următoarele 12 luni. „S-a discutat mult dacă randamentele titlurilor de Trezorerie au ajuns la niveluri suficient de ridicate încât să înceapă să răcească o economie supraîncălzită”, spune Mike Riddell, manager de fond la Fidelity International. Concluzia lui este directă: „Datele economice au oferit răspunsul: nici măcar nu suntem aproape.”
Situația e paradoxală, iar politic e incomodă. Ceea ce Casa Albă prezintă drept „cea mai fierbinte economie din lume” ajunge să producă exact dobânzile mari pe care Trump le-a criticat în repetate rânduri la Fed. Iar cu cât creșterea ține mai mult fără să fie frânată de costul creditului, cu atât banca centrală are mai puține motive să se oprească. Pentru un stat care trebuie să refinanțeze o datorie record, fiecare zecime de punct procentual la randamente înseamnă miliarde de dolari în plus la dobânzi.
Efectele nu rămân peste ocean. Când randamentele americane urcă, toate celelalte guverne și companii se împrumută mai scump, pentru că investitorii cer o primă mai mare ca să-și țină banii în altă parte. România se finanțează masiv de pe piețele externe, așa că simte direct această presiune. Mai târziu o vor simți și firmele, inclusiv producătorii cu capital german din zona Sibiului, care depind de credite și de comenzile venite din economiile occidentale. Dacă datele americane continuă să surprindă în sus, toamna aceasta nu va aduce ieftinirea banilor pe care o așteptau mulți la începutul anului.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original