Doi manageri din energie sunt în arest preventiv într-un dosar în care DNA susține că mita dintre două firme private nu e mai puțin gravă decât cea care implică un funcționar public. Gregor Hudohmet, director al GEN-I Sonce, este acuzat de luare de mită. Cristian Theodor Dragomir, care conducea Waldevar Energy în perioada cercetată, este acuzat de complicitate. Potrivit procurorilor, între februarie și septembrie 2026 s-ar fi cerut 450.000 de euro plus TVA administratorului unei alte societăți. Suma reprezintă 2% dintr-un contract semnat în iulie, deci contractul ar valora în jur de 22,5 milioane de euro.
Contractul ține de unul dintre cele mai mari proiecte de stocare a energiei din țară. La Gheorgheni, în județul Harghita, GEN-I Sonce construiește un sistem de baterii de 55 MW și 220 MWh. În august, compania îl prezenta drept cea mai mare investiție a sa aflată atunci în construcție în România. Contractul EPC pentru proiect a fost semnat chiar de Hudohmet și Dragomir, adică de cei doi inculpați. Pe 26 septembrie, Tribunalul București a decis arestarea lor preventivă pentru 30 de zile, iar a doua zi DNA a făcut publice acuzațiile. Anchetatorii îl consideră un „element-cheie” și pe proprietarul Waldevar Energy. Firma a crescut spectaculos din punct de vedere financiar în ultima perioadă.
Dosarul iese din tiparul obișnuit al anchetelor anticorupție prin argumentul principal al acuzării. Potrivit motivării instanței, publicate de Mediafax, procurorul a arătat că o mită între companii nu rămâne o afacere privată între cei care o negociază. Banii plătiți astfel devin un cost ascuns, pe care firma încearcă să și-l recupereze prin prețuri mai mari, materiale mai ieftine sau lucrări mai slabe. În final, pierderea ajunge la cetățeni. Acuzarea a mai spus că asemenea practici distorsionează concurența, pentru că firmele care nu plătesc pornesc din start în dezavantaj.
Contextul explică de ce DNA insistă pe acest argument. Stocarea în baterii este acum unul dintre cele mai dinamice segmente ale pieței românești de energie. Proiectele se înmulțesc rapid, iar contractele EPC se negociază în mare parte între firme private, fără licitațiile publice care lasă urme ușor de verificat. Dacă instanțele ar trata mai blând corupția din mediul privat, ar transmite că anumite practici sunt tolerate atunci când nu e implicat statul. Procurorii au spus direct că vor să evite acest efect de percepție. Codul penal sancționează și mita din companiile private, dar astfel de cazuri ajung rar în fața instanței și primesc mai puțină atenție publică.
Arestarea preventivă nu stabilește vinovăția. Ambii inculpați beneficiază de prezumția de nevinovăție, iar măsura poate fi contestată sau prelungită în următoarele săptămâni. Pentru proiectul de la Gheorgheni rămâne de văzut dacă ancheta va afecta calendarul lucrărilor. Contează și cum vor ajusta companiile implicate echipele care conduc acum investiția.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original