Cele zece bănci amendate în vară de Consiliul Concurenţei în dosarul ROBOR au primit acum motivarea deciziei. Documentul explică de ce autoritatea le-a aplicat cea mai mare sancţiune din istoria cazurilor de concurenţă din România: 3,73 miliarde de lei, adică aproximativ 710 milioane de euro. Primirea raportului final nu înseamnă doar că poate începe războiul juridic anunţat de bancheri. Ea porneşte şi un termen de 60 de zile care ar putea afecta chiar funcţionarea indicatorului de care depind dobânzile a numeroase credite.
În acest interval, băncile trebuie să prezinte planuri de măsuri prin care, în formularea Consiliului Concurenţei, „vor elimina practicile anticoncurenţiale”. Planurile trebuie apoi aprobate de autoritate. În piaţă, calendarul acesta este privit cu îngrijorare. Surse din sistemul bancar avertizează că, după expirarea termenului, mecanismele prin care se stabileşte ROBOR s-ar putea bloca tehnic. Unele instituţii s-ar gândi chiar să nu mai participe la fixing. Pentru un indice calculat pe baza cotaţiilor unui număr limitat de bănci, fiecare retragere contează: cu cât sunt mai puţini participanţi, cu atât rata devine mai puţin reprezentativă şi mai uşor de contestat.
Cazul a izbucnit pe 7 iunie, o duminică, atunci când Consiliul Concurenţei a anunţat rezultatele investigaţiei. Potrivit autorităţii, băncile care contribuiau la stabilirea ROBOR au schimbat informaţii confidenţiale în perioada fixingului. Reacţia bancherilor a fost imediată şi unitară. Aceştia au respins complet concluziile şi sancţiunile şi au anunţat că vor contesta decizia în instanţă, nu doar în România, ci şi în străinătate. Acum, cu motivarea în mână, băncile analizează argumentele autorităţii şi îşi pregătesc apărarea.
Miza financiară este însă mai mare decât amenda. Banca Naţională a analizat posibilele efecte ale deciziei şi estimează că, dacă clienţii vor da băncile în judecată pe baza constatărilor Consiliului Concurenţei, pierderile pe termen mediu şi lung ar putea trece de 700 de milioane de euro. Astfel, dosarul ar putea costa sistemul bancar de două ori: o dată prin sancţiunea autorităţii şi încă o dată prin procesele debitorilor. De aceea, o decizie definitivă a instanţelor care ar confirma verdictul Consiliului ar conta pentru bănci mai mult decât plata propriu-zisă a amenzii.
Disputa apare într-un moment deja tensionat pentru piaţa financiară. Incertitudinea politică legată de votul pentru noul guvern a pus din nou presiune pe leu, iar pe piaţa interbancară cursul a depăşit 5,28 lei pentru un euro. ROBOR la trei luni a rămas la 5,97%. Pe termen scurt, cel mai important este ce se va întâmpla cu indicele după ce expiră termenul de 60 de zile. Dacă băncile şi autoritatea nu se înţeleg asupra unei noi metodologii, problema nu va mai fi doar juridică: va fi afectat unul dintre reperele principale ale pieţei de credit.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original