Calcarul se formează încet, fără să-l vezi, și strică pe rând centrala, boilerul și mașina de spălat. Duritatea apei vine din calciul și magneziul dizolvate în ea. Când apa se încălzește, o parte din aceste minerale se depun sub formă solidă pe suprafețele calde și în canalele prin care circulă apa. Paharul limpede de la robinet nu spune mare lucru: o apă perfect curată la vedere poate fi foarte dură. Iar cum depunerile cresc treptat, mulți proprietari află de problemă abia când se defectează o piesă.
Aparatul cel mai expus este centrala care face și apă caldă pentru robinete. La multe modele, apa menajeră se încălzește într-un schimbător cu plăci, cu pasaje înguste, iar acolo depunerile reduc debitul și îngreunează transferul de căldură. Semnele obișnuite sunt temperatura care urcă și coboară la duș sau un jet de apă caldă mai slab decât înainte. Merită chemat un tehnician, dar aceste simptome nu dovedesc singure că de vină e calcarul. Mai trebuie făcută o distincție pe care mulți o ignoră. Prin calorifere circulă, în mod normal, aceeași apă, într-un circuit închis. Prin circuitul de apă caldă trece în schimb apă proaspătă la fiecare utilizare a dușului sau a chiuvetei. De aceea, un dedurizator montat la intrarea în casă nu înlocuiește tratarea apei din circuitul de încălzire, care trebuie să respecte cerințele producătorului centralei. Nici nu scapă instalația de nămolul sau rugina deja existente.
La boilerul electric, problema se vede direct pe rezistență, acolo unde aceasta stă în contact cu apa. Stratul de calcar funcționează ca un izolator. Căldura trece mai greu în apă, rezistența se încinge local mai tare decât ar trebui și se uzează mai repede. Pe fundul rezervorului se strâng și sedimente, așa că schimbarea rezistenței după ce s-a ars nu ține loc de întreținere. Verificarea și curățarea se fac după manualul aparatului, în funcție de cât de dură e apa și de cât de des e folosit boilerul. Anodul de protecție, la modelele care au unul, e o piesă separată, cu alt rol. El apără rezervorul de coroziune și nu are legătură cu calcarul. Prin urmare, trebuie verificat chiar dacă apa este dedurizată.
Mașina de spălat ia apă nouă la fiecare ciclu, așa că mineralele se adună în timp pe componentele care încălzesc apa, chiar dacă tamburul pare curat. Duritatea influențează și cât detergent trebuie pus la o spălare. Cine pune aceeași doză indiferent de calitatea apei riscă, pe termen lung, atât rezultate mai slabe, cât și uzura aparatului.
Nu există o rețetă valabilă pentru toate casele. Cât de repede apar depunerile depinde de duritatea apei, de temperatura la care merg aparatele, de consum și de întreținere. Primul pas logic e să afli ce duritate are apa din locuința ta. Abia apoi are sens să alegi între un dedurizator, curățări periodice sau doar o verificare mai atentă a aparatelor deja montate. Altfel, banii se duc fie pe echipamente de care nu ai nevoie, fie pe reparații care se puteau evita.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original