Două treimi dintre români recunosc că nu fac niciodată sport, arată cel mai recent Eurobarometru. Proporția este cam dublă față de media Uniunii Europene. Pe lângă lipsa mișcării, sondajul scoate la iveală ceva mai greu de schimbat decât un program încărcat: 62% dintre respondenți nu consideră sportul important. Nu vorbim doar despre oameni care n-au timp de sală. O mare parte a populației pur și simplu nu vede de ce ar face mișcare.
La celălalt capăt, doar 7% dintre românii chestionați spun că fac exerciții fizice sau sport zilnic, iar 16% se mișcă de câteva ori pe săptămână. Cei care stau deoparte invocă în primul rând lipsa timpului. Una dintre persoanele intervievate de Observator descrie un parcurs pe care mulți îl vor recunoaște: caiac și atletism de la 11 ani, apoi renunțare totală după majorat, pentru că „nu mă ajută timpul”. Aproximativ jumătate dintre respondenți spun și că nu au acces la baze sportive potrivite. Argumentul cântărește mult în orașele mici și la sate, însă în București parcurile au destule spații amenajate pentru mișcare, așa că lipsa infrastructurii nu explică tot.
Cifrele despre percepție sunt poate cele mai îngrijorătoare. 17% dintre români nu cred că activitatea fizică ajută sănătatea mintală, iar 73% nu văd în sport o cale de a îmbunătăți viața oamenilor din grupurile marginalizate. Asta într-o perioadă în care legătura dintre mișcare, stres și anxietate apare constant în recomandările medicilor. Iar un stil de viață sedentar se plătește mai târziu, prin boli cronice care apasă pe un sistem de sănătate deja sub presiune.
Specialiștii spun că obiceiul se formează sau se pierde în copilărie, acasă și la școală. Antrenorul de fitness Remus Berbec își amintește că, pe vremea lui, elevii făceau rost de scutiri ca să scape de ora de sport și chiar erau încurajați să o evite. „Sportul este la fel de important precum matematica”, spune el, amintind de efectele mișcării asupra creierului și a sistemului nervos. Obiceiul scutirilor n-a dispărut: anul trecut, peste 3.200 de liceeni din București au adus certificate medicale pentru orele de educație fizică.
Ministrul Educației, Mihai Dimian, spune că vina e împărțită între școală și societate și dă un exemplu pe care îl vede oricine trăiește într-un cartier de blocuri. Când transformăm fiecare teren viran în loc de parcare, spune el, „suntem principalii vinovați” pentru situația tinerilor. Declarația e corectă, dar pune și o întrebare incomodă: cât poate face un minister care constată problema fără să aibă pârghii asupra urbanismului? Elevii, cel puțin, par să fi înțeles miza. O elevă spune că sportul te ajută „să devii mai deștept” și să rezolvi mai repede probleme și calcule. Urmează să vedem dacă programa școlară, primăriile și părinții vor ține pasul cu ei.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original