Președinta Curții de Apel Cluj, Dana Gîrbovan, a declarat pentru anul 2023 venituri totale de 330.181 de lei, potrivit declarației de avere făcută publică. Suma include 324.181 de lei de la instanța clujeană și 6.000 de lei de la Consiliul Superior al Magistraturii, ceea ce înseamnă în medie aproape 27.515 lei pe lună. Cifra e o medie calculată din veniturile declarate, nu un salariu lunar fix.
Declarația mai consemnează patru apartamente în Jibou, fiecare de 24 de metri pătrați, cumpărate în 2006 și înscrise pe numele soțului magistratei, Mihai Gîrbovan. Familia mai figurează cu o casă de 250 de metri pătrați în Jibou, dobândită prin moștenire în 1997, și cu două terenuri: unul de 1.000 de metri pătrați în Jibou, tot moștenit în 1997, și unul intravilan de 500 de metri pătrați în Cluj-Napoca, cumpărat în 2013. Inventarul pare impresionant, dar proprietățile au istorii diferite, iar o parte dintre ele provin din moșteniri vechi de aproape trei decenii.
La capitolul economii, activele financiare însumează 289.991 de lei, dar nu sunt bani lichizi în întregime. Cea mai mare parte, 229.532 de lei, e adunată într-un fond de pensii Pilon II, iar alți 29.000 de lei într-o asigurare de viață. Conturile și depozitele în lei totalizează 31.459 de lei, la care se adaugă un depozit separat de 2.971 de euro. Diferența contează: o sumă blocată într-un fond de pensii nu poate fi folosită la fel ca una aflată într-un cont curent.
Declarația nu indică nicio nereguli și nu sugerează că averea ar avea o proveniență neclară. Ea oferă, mai degrabă, o imagine a unui patrimoniu construit în timp, din venituri stabile de la vârful sistemului judiciar, din achiziții mai vechi și din moșteniri. Întrebarea de fond nu e dacă un magistrat poate deține imobile, ci cât de ușor poate publicul să urmărească evoluția patrimoniului și sursele lui de finanțare, iar declarațiile de avere rămân instrumentul principal pentru asta.
Pentru clujeni, subiectul are greutate prin funcția pe care o ocupă Dana Gîrbovan, la conducerea uneia dintre cele mai importante instanțe din Transilvania. Comparația cu veniturile majorității românilor apare firesc, însă ea ține de poziția în sistem și de nivelul salarizării magistraților, nu de vreo abatere ce ar reieși din documentul analizat.
Sursă text și foto: Gazeta de Cluj — articolul original