Leul a mai recuperat puțin teren joi, dar semnalul cu adevărat important a venit din piața banilor, nu din cea valutară. Banca Națională a anunțat un curs de referință de 5,2770 lei/euro, cu 0,03% sub recordul de miercuri, de 5,2788 lei/euro. În același timp, ROBOR la 3 luni a urcat la 5,93%, de la 5,85% cu o zi înainte, după ce stătuse toată vara la 5,84%. Pentru cei cu credite în lei cu dobândă variabilă, asta înseamnă că presiunea asupra monedei naționale începe să ajungă și în ratele pe care le plătesc.
Creșterea dobânzilor interbancare, venită imediat după un nou maxim al cursului, nu e o simplă coincidență. Când banca centrală vrea să apere leul, poate vinde euro din rezerve, dar poate și să lase să se împuțineze lichiditatea în lei din piață. Împrumutul în lei se scumpește, iar pariurile pe deprecierea monedei devin mai costisitoare. Analiștii nu exclud intervenții ale BNR, iar surse din piața financiară spuneau deja că presiunea este „foarte mare” și că banca centrală „este prezentă în piață”. Scumpirea bruscă a ROBOR după luni întregi de stagnare se potrivește cu acest scenariu.
Tranzacțiile de joi arată totuși că liniștea e fragilă. Pe piața interbancară, euro a deschis ziua chiar sub pragul de 5,27 lei, la 5,2683, dar până la ora 14:30 urcase din nou la 5,2777 lei, practic la nivelul recordului. Miercuri, cotația oficială crescuse cu aproximativ 0,3% față de marți, iar în prima parte a zilei cursul interbancar a stat lângă 5,28 lei/euro. Întrebarea pe care și-o pune piața este dacă pragul de 5,3 lei/euro va fi atins sau dacă BNR îl va apăra.
Cel mai direct afectați de mișcarea ROBOR sunt românii care au luat credite în lei înainte de mai 2019 și au rămas pe dobânda variabilă calculată în funcție de acest indice. La fel și companiile cu credite curente în lei, pentru care costul finanțării crește chiar în momentul în care un euro mai scump le afectează deja importurile. Un salt de câteva sutimi de punct procentual nu schimbă mult ratele pe termen scurt. Dacă însă dobânzile rămân sus pentru a ține leul pe loc, costul se va aduna în lunile următoare.
Pe scurt, BNR pare să fi ales să plătească stabilitatea cursului cu bani mai scumpi. Rămâne de văzut cât timp va menține această politică și dacă lichiditatea mai redusă va fi suficientă pentru a opri deprecierea leului.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original