Autostrada Moldovei ar putea aduce în următorii cinci ani, în estul țării, aproximativ un milion de metri pătrați de hale industriale și logistice. Estimarea îi aparține Laurei Dumnea, head of research & director investment properties la CBRE România. Ea pornește de la o regulă observată pe piață: în medie, fiecare 100 de kilometri de autostradă atrag în jurul a 500.000 de metri pătrați de spații industriale. Pentru o regiune care a rămas ani la rând în afara hărții marilor dezvoltatori, estimarea arată cât ar putea câștiga Moldova după ce se termină A7.
Invitată la emisiunea ZF Live, Dumnea a spus că discuțiile nu mai sunt doar teoretice. Potrivit ei, există deja negocieri „mai concrete” pentru tranzacții de industrial și logistică în zona Bacăului și în cea a Iașiului. Consultanta estimează că cel puțin un sfert din stocul regional, adică în jur de un milion de metri pătrați, va fi dezvoltat în Moldova. Estimarea apare într-un moment bun pentru piață: segmentul halelor industriale a crescut în 2026, iar creșterea ar urma să continue și în 2027.
Cifrele de la nivel național arată cât de dezechilibrată este piața. România are în prezent peste 8,5 milioane de metri pătrați de spații industriale moderne, iar aproximativ jumătate sunt concentrați în București. Restul s-au dezvoltat în special în vestul și centrul țării, de-a lungul coridoarelor rutiere deja funcționale. Sibiul e un exemplu bun: industria cu capital german din județ s-a extins în paralel cu legătura pe A1. Moldova nu a avut până acum o astfel de autostradă, iar investitorii au ocolit-o din acest motiv, nu din lipsă de forță de muncă sau de piață de desfacere.
A7 pleacă de la Ploiești și urcă spre nordul țării. În final, va fi legată direct de autostrada M19 din Ucraina, prin punctul de frontieră de la Siret. Pe termen lung, conexiunea aceasta ar putea conta mai mult decât traficul intern. Dacă Ucraina va avea nevoie de coridoare de aprovizionare pentru reconstrucție, depozitele din Bacău, Iași sau Suceava s-ar afla într-o poziție geografică foarte bună. Ar câștiga dezvoltatorii care cumpără acum terenuri la prețuri încă mici, dar și administrațiile locale, prin taxe și locuri de muncă.
Estimarea depinde totuși de un lucru pe care nici analiștii, nici investitorii nu îl controlează: ritmul în care se deschid efectiv tronsoanele. Calculul de 500.000 de metri pătrați la 100 de kilometri funcționează doar pentru autostradă circulabilă, nu pentru una aflată pe hârtie. Iar costurile de finanțare în creștere și incertitudinea politică pot încetini exact tipul de proiecte mari de care are nevoie o regiune care încearcă să recupereze decalajul.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original