Consiliul Superior al Magistraturii a răspuns vineri raportului Departamentului de Stat al SUA despre climatul investițional din România pe 2026. Comunicatul prezintă însă documentul american ca pe o confirmare a progreselor justiției, deși acesta conține numeroase critici la adresa sistemului judiciar. CSM a ales puținele aprecieri pozitive, cele mai multe formulate general. Reproșurile concrete, mai ales cele legate de lupta anticorupție din societate și din magistratură, sunt fie îndulcite, fie lipsesc cu totul din comunicat.
Argumentul principal al CSM este o singură frază din raport, citată și în original: „the judicial system is independent from the executive branch”, adică sistemul judiciar este independent față de puterea executivă. Pornind de aici, Consiliul vorbește despre o confirmare a independenței justiției și a progreselor în combaterea corupției. Fraza este însă o constatare instituțională de bază, care apare frecvent în astfel de rapoarte. Nu spune nimic despre cât de bine funcționează justiția și nici nu răspunde criticilor din restul documentului.
La percepția corupției, CSM folosește aceleași surse ca raportul american, adică Studiul economic OECD pe 2026 și Eurobarometrul special din 2025, dar mută discuția spre comparația cu restul Uniunii. Potrivit Eurobarometrului 2025, 75% dintre români considerau corupția larg răspândită, față de o medie europeană de 69%. Consiliul subliniază că România era la același nivel cu Cehia și că 13 state membre aveau procente mai mari. Mai notează că în Eurobarometrul 2026 valoarea pentru România a scăzut la 71%, exact cât media UE. Cifrele sunt corecte, dar alegerea lor schimbă accentul: raportul semnala o problemă, iar comunicatul o transformă într-o veste relativ bună.
CSM recunoaște totuși câteva vulnerabilități din raport: durata unor procese, lipsa de predictibilitate a legislației și a jurisprudenței în anumite domenii, dificultățile de executare a unor hotărâri judecătorești și digitalizarea încă incompletă a instanțelor. Toate sunt probleme tehnice și administrative. Niciuna nu atinge întrebarea mai incomodă, dacă justiția sancționează eficient corupția.
Cel mai sensibil subiect, prescrierea răspunderii penale, e tratat cu prudență. CSM spune că „ia act” de preocuparea americană și trimite la Hotărârea nr. 1348/2026, prin care Consiliul a analizat fenomenul pe baza datelor din instanțe. Tema contează mult: în ultimii ani, numeroase dosare de corupție s-au închis prin prescripție, după deciziile Curții Constituționale și interpretările care le-au urmat. Pentru investitori, aici e problema reală. Un sistem în care faptele grave rămân nepedepsite din motive procedurale nu inspiră încredere, oricât de independent ar fi formal față de Guvern.
Raportul Departamentului de Stat nu are efecte juridice, dar companiile americane și fondurile de investiții îl citesc atent când evaluează riscul unei țări. Felul în care CSM a ales să-l prezinte arată o instituție mai preocupată de imagine decât de dialogul pe fondul criticilor. Rămâne de văzut dacă diferența dintre ce scrie raportul și ce a citit Consiliul va avea un răspuns de la Washington sau de la Comisia Europeană, prin viitorul raport privind statul de drept.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original