Consiliul Păcii, organismul creat de Donald Trump pentru a supraveghea perioada de după război din Gaza, a prezentat un plan de redresare a enclavei palestiniene în valoare de 2,45 miliarde de dolari. E primul pas concret prin care structura patronată de Washington încearcă să arate că poate trece de la declarații politice la bani și proiecte pe teren. Asta contează, fiindcă în Gaza lipsesc aproape toate cele necesare traiului zilnic, de la locuințe și spitale până la apă potabilă și electricitate.
Suma poate părea mare, dar e mică față de ce ar costa reconstrucția completă. Evaluările făcute în ultimii doi ani de Națiunile Unite, Uniunea Europeană și Banca Mondială vorbesc despre necesități de zeci de miliarde de dolari, după distrugerile provocate de război în aproape toată fâșia. Așa că cele 2,45 miliarde par mai degrabă un pachet de urgență pentru a porni lucrurile: curățarea molozului, repararea infrastructurii de bază și servicii minime pentru populație. Nu seamănă cu un plan care să reconstruiască Gaza din temelii.
Consiliul Păcii face parte din arhitectura propusă de Trump pentru încetarea conflictului dintre Israel și Hamas. Planul american a cerut încă de la început ca administrarea și reconstrucția Gazei să treacă, pentru o perioadă de tranziție, printr-un organism internațional și nu direct prin mâinile palestinienilor. Criticii consideră că formula îi ține la margine pe cei direct afectați. Susținătorii spun că e singura cale prin care donatorii ar accepta să pună bani într-un teritoriu unde Hamas încă nu a dispărut ca forță armată.
Întrebarea cea mai importantă e de unde vin banii. Statele din Golf, Uniunea Europeană și instituțiile financiare internaționale sunt candidații firești, dar fiecare are propriile condiții: garanții de securitate, un rol clar pentru o autoritate palestiniană reformată și asigurări că investițiile nu vor fi din nou distruse într-o nouă rundă de lupte. Fără un armistițiu solid și fără o soluție pentru dezarmarea Hamas, orice plan de reconstrucție rămâne vulnerabil.
Pentru Trump, planul are și o miză de imagine. Președintele american și-a asumat personal rolul de arhitect al păcii în Orientul Mijlociu, iar un proiect de reconstrucție vizibil i-ar da un argument puternic. Pentru locuitorii Gazei însă, contează un singur lucru: cât de repede ajung banii în teren și dacă ajung, până la urmă, să se vadă în case, școli și spitale refăcute.
Sursă text și foto: BBC News — articolul original