Bruxelles-ul vrea ca europenii să ajungă la medic înainte să aibă simptome, nu după un infarct. Comisia Europeană le-a propus celor 27 de state membre să introducă controale obligatorii ale sănătății cardiovasculare pentru toată populația adultă. Primul bilanț medical ar urma să aibă loc înainte de 35 de ani, iar între 35 și 64 de ani ar fi urmat de consultații periodice. Scopul declarat este reducerea deceselor provocate de crizele cardiace și de celelalte boli ale inimii și vaselor de sânge. Acestea afectează 62 de milioane de oameni în Uniune, iar numărul lor crește puternic.
Argumentul Comisiei este simplu: bolile cardiovasculare au factori de risc bine cunoscuți. Hipertensiunea, colesterolul ridicat, diabetul și obezitatea pot fi ținute în general sub control dacă sunt descoperite la timp. Problema este că multe dintre ele nu dau semne ani la rând, iar oamenii află că au o problemă abia când ajung la urgențe. Planul propus de Bruxelles încearcă să mute momentul diagnosticului cu un deceniu sau două mai devreme.
Pentru adulții între 35 și 64 de ani, Comisia recomandă „controale sistematice cel puțin o dată la fiecare cinci ani”, cu investigații mai ample. Consultațiile n-ar trebui să se limiteze la tensiune și analize de sânge. Medicii ar urmări și stilul de viață, sănătatea reproductivă și pe cea mintală, funcția rinichilor și a plămânilor, indicele de masă corporală și istoricul bolilor din familie. După 65 de ani, controalele ar deveni mai dese, la trei până la cinci ani, și ar include examinări mai detaliate, precum electrocardiograma.
Comisarul european pentru Sănătate, Oliver Varhelyi, a spus la o conferință de presă că oamenii trebuie ajutați să adopte obiceiuri sănătoase de la vârste mai mici, iar riscurile trebuie depistate mai devreme, cât se mai poate interveni. El a vorbit în special despre tineri. Fumatul, țigările electronice, obezitatea și sedentarismul sunt tot mai răspândite în rândul lor, așa că generația care va intra în grupa de risc peste 15–20 de ani pornește deja cu un handicap.
Contează însă ce anume poate face Bruxelles-ul. Organizarea sistemelor de sănătate ține în mare parte de guvernele naționale, iar Comisia poate doar să recomande, nu să impună. Rămâne de văzut dacă statele vor transforma sugestia în lege și, mai ales, dacă o vor finanța. Controalele periodice pentru zeci de milioane de adulți costă bani, medici de familie și capacitate în laboratoare. Iar în multe sisteme de sănătate, inclusiv în cel românesc, toate acestea lipsesc deja. Pe termen lung, calculul pare favorabil: un pacient cu hipertensiune descoperită la timp costă mult mai puțin decât unul care ajunge la terapie intensivă după un infarct sau un accident vascular. Numai că beneficiul apare peste ani, iar cheltuiala trebuie făcută acum. De obicei, acolo se blochează programele de prevenție.
Pentru țări precum România, unde bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces, propunerea poate fi un argument în plus pentru cei care cer de ani buni ca sistemul medical să se ocupe mai mult de prevenție decât de tratarea urgențelor. Dacă va avea efect se va vedea abia atunci când ministerele vor anunța, cu termene și bugete, cum pun planul în practică.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original