Pentru pacienții cu boli de inimă complexe, cea mai importantă decizie nu este întotdeauna dacă trebuie tratați, ci cum anume. Stent, bypass sau doar medicamente? Operație pe cord deschis sau o valvă implantată prin cateter? Când există mai multe variante valabile pentru aceeași afecțiune, alegerea nu ar mai trebui să rămână la un singur medic. Aici intervine Echipa inimii, un grup de specialiști din toate domeniile implicate în diagnosticul și tratamentul bolilor cardiovasculare. Ei analizează împreună fiecare caz și cântăresc beneficiile și riscurile fiecărei opțiuni înainte de a stabili strategia.
Cel mai des întâlnit exemplu este boala coronariană ischemică, numită și cardiopatie ischemică. Apare de regulă pe fondul aterosclerozei, care îngustează arterele coronare și reduce cantitatea de sânge oxigenat ce ajunge la mușchiul inimii. Semnalele de alarmă sunt durerea sau presiunea în piept la efort, lipsa de aer și faptul că pacientul obosește mai repede decât înainte. Netratată, boala poate duce la complicații grave, inclusiv la infarct miocardic acut. De aceea, aceste simptome nu trebuie ignorate, iar vizita la cardiolog nu ar trebui amânată.
Diagnosticul se construiește treptat. În funcție de situație, medicul poate cere electrocardiogramă, ecocardiografie, test de efort, CT sau RMN cardiac. Când e nevoie ca arterele coronare să fie văzute direct, se recomandă coronarografia, care arată dacă există îngustări (stenoze) și unde se află acestea. Abia apoi începe partea dificilă: alegerea tratamentului. Localizarea și complexitatea leziunilor, simptomele, funcția inimii și celelalte boli ale pacientului pot înclina balanța spre medicație, spre angioplastie cu stent sau spre bypass aortocoronarian. În cazurile la limită, două soluții pot părea la fel de potrivite. Tocmai acestea sunt situațiile în care discuția în echipă poate schimba decizia.
Același tip de evaluare contează și la bolile valvelor. În stenoza aortică severă, valva poate fi înlocuită chirurgical sau poate fi implantată prin cateter, prin procedura TAVI. Pentru valva mitrală există tot opțiuni chirurgicale, iar în cazuri selectate și intervenții transcateter. Alegerea ține de severitatea bolii, de vârsta pacientului, de anatomia valvei, de riscul operator și de afecțiunile asociate. Un pacient vârstnic și fragil și unul tânăr, fără alte probleme, pot primi recomandări diferite pentru același diagnostic. Metodele minim invazive au lărgit mult paleta de soluții în ultimii ani, dar au și complicat alegerea, pentru că nu mai există un singur răspuns „standard”.
Abordarea multidisciplinară se aplică și în cazul malformațiilor cardiace congenitale descoperite sau tratate la vârsta adultă. Aici conduita poate merge de la simplă monitorizare până la tratament prin cateter sau operație, în funcție de tipul defectului și de efectele lui asupra pacientului, iar momentul intervenției contează la fel de mult ca metoda. La anevrismele aortice, strategia e stabilită tot individual: localizarea, dimensiunea, ritmul de creștere, simptomele și riscul fiecărui pacient hotărăsc dacă sunt suficiente urmărirea atentă și controlul factorilor de risc sau dacă e nevoie de intervenție chirurgicală. Mesajul comun al tuturor acestor situații este că, în cardiologia de azi, un tratament bun înseamnă tot mai des o decizie luată împreună de mai mulți specialiști, nu de unul singur.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original