Comisia Europeană a lansat luni Coaliția europeană pentru alfabetizare. Inițiativa pleacă de la o constatare îngrijorătoare: o parte tot mai mare dintre adolescenții europeni nu reușesc să citească și să înțeleagă corect un text. Anunțul a fost făcut de vicepreședintele executiv al Comisiei, Roxana Mînzatu. Potrivit acesteia, coaliția va căuta soluții pentru îmbunătățirea competențelor de citire, de scriere și de înțelegere a informațiilor.
Pentru a explica de ce era nevoie de coaliție, comisarul român a dat o singură cifră: unul din trei tineri de 15 ani din Uniunea Europeană înțelege cu greu ceea ce citește. Nu vorbim despre abilități avansate, ci despre baza pe care se construiește orice altceva, de la matematică și științe până la capacitatea de a completa un formular sau de a deosebi o știre de o manipulare.
Tema nu a apărut acum pe agenda de la Bruxelles. Rezultatele recente ale testelor PISA au arătat un recul al performanțelor la citire în mare parte din statele membre. Astfel, obiectivul asumat la nivel european, ca sub 15% dintre elevi să aibă rezultate slabe până în 2030, pare tot mai greu de atins. Mînzatu coordonează portofoliul dedicat oamenilor, competențelor și pregătirii, iar coaliția se înscrie în direcția pe care Comisia a anunțat-o prin strategia „Uniunea competențelor”. Ideea este că o economie care vrea să rămână competitivă nu își permite ca o treime dintre viitorii angajați să aibă dificultăți cu un text de bază.
Pentru România, subiectul este cu atât mai sensibil. Țara noastră se află constant printre statele UE cu cele mai mari proporții de elevi care nu ating nivelul minim de competență la lectură, iar „analfabetismul funcțional” a devenit o expresie familiară în dezbaterea publică despre școală. Faptul că inițiativa vine de la un comisar român nu schimbă automat situația din clase. Totuși, ar putea aduce mai multă atenție și, eventual, resurse pentru o problemă pe care autoritățile de la București au tratat-o mai mult prin declarații decât prin politici coerente.
Rămâne de văzut ce va face concret coaliția. Educația ține în principal de competența statelor membre, așa că Bruxelles-ul are la dispoziție mai ales instrumente de coordonare, schimb de bune practici și finanțare. Adevăratul test va fi dacă aceste instrumente se vor traduce în programe aplicate în școli sau dacă inițiativa va rămâne doar un forum de discuții pe o temă despre care toată lumea este de acord că e gravă.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original